Interviu cu Veaceslav Untilă, președinte al Curții de Conturi: „Noi suntem între ciocan și nicovală”

– Dle Untilă, Curtea de Conturi a avut mai multe ședințe de răsunet în ultima perioadă. Cel mai nou exemplu în acest sens este ședința în care s-a examinat auditul financiar privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2016…
– Am văzut că discutarea acestui subiect s-a bucurat de atenția presei și, ulterior ședinței, mai multe mijloace de informare în masă au venit cu titluri „șocante”, și în acest context vreau să fac o precizare: scopul nostru nu e să furnizăm titluri atractive de știri sau reportaje. Din contra, aș prefera ca, în urma acțiunilor noastre de audit, astfel de titluri să fie cât mai puține, pentru că aceasta ar însemna că banul public în domeniul supus auditului a fost cheltuit corect. Pentru noi corectitudinea utilizării banului public înseamnă mult mai mult decât titlurile ce apar în presă. Însă din alt punct de vedere, mă bucur că presa atrage atenție sporită activității noastre.

– Dar ați depistat încălcări serioase în acest domeniu?
– Constatările expuse în Raportul auditului relevă că veniturile BASS au fost influențate de unele activități insuficiente ale Casei Naționale și instituțiilor implicate în acest proces. Astfel, înregistrarea plătitorilor de contribuții la BASS, nu în toate cazurile s-a efectuat în termenele legale, iar autoritățile implicate nu au efectuat sistematic reconcilierea datelor, ceea ce nu asigură evidența completă a plătitorilor la nivel național; măsurile de disciplinare a plătitorilor care nu s-au înregistrat la BASS au fost nesatisfăcătoare, astfel încât 24 de subdiviziuni teritoriale ale CNAS nu au constatat contravenții pentru asemenea neconformități; datele sistemului informațional aferente numărului de plătitori înregistrați și statutelor acestora nu corespund celor prezentate de CNAS pentru 24 de raioane (58,5 la sută), ceea ce nu oferă o bază exactă pentru evaluarea veniturilor; excluderea din evidență a unor plătitori la BASS și a obligațiunilor acestora s-a efectuat, în unele cazuri, fără temei sau fără indicarea, ori cu indicarea eronată în sistemul informațional a datelor reale, ceea ce a determinat raportarea neveridică a indicatorilor; atribuirea unor statute plătitorilor, în lipsa reglementărilor a condus la excluderea neconformă a acestora din Registrul plătitorilor de contribuții etc.

– După această ședință, în presă au apărut informații că ați depistat neajunsuri ce pun în pericol eficiența reformei sistemului de pensii, promovată recent de Guvern și Parlament.
– Eu zic că neregulile semnalate de noi, dimpotrivă, vor ajuta autoritățile să ia măsurile cuvenite și astfel reforma sistemului de pensii la care v-ați referit va genera și mai multă eficacitate. Efortul nostru vine într-un fel să întregească efortul Guvernului și Parlamentului îndreptate spre asigurarea ordinii, corectitudinii și eficienței într-un domeniu atât de important cum e sistemul de pensii.

– Un alt audit al CCRM care a fost destul de mediatizat a ținut de auditul situațiilor financiare consolidate ale Ministerului Sănătății și ale unor entități din subordine…
– Într-adevăr, ca urmare a respectivei misiuni de audit, au fost constatate un șir de deficiențe. Astfel, situațiile financiare consolidate ale Ministerului Sănătății și ale instituțiilor din subordine au admis denaturări ale valorii mijloacelor fixe raportate (138,3 mln lei), încălcând cadrul normativ. Acestea se exprimă prin raportarea neregulamentară a investițiilor capitale (128,1 mln lei) și neînregistrarea conformă la conturile contabile a mijloacelor fixe (10,2 mln lei).

Managementul iresponsabil al instituțiilor din subordinea Ministerului Sănătății, nerespectarea cadrului legal, neorganizarea proceselor de control intern la gestionarea patrimoniului public au determinat următoarele: neîncasarea veniturilor din locațiunea spațiilor neutilizate (0,9 mln lei); neînregistrarea la organele cadastrale a dreptului asupra bunurilor publice (cu valoarea de 38,2 mln lei și suprafața de 17,8 mii m.p.); neluarea în evidența contabilă a imobilelor (3,2 mii m.p. de către 12 instituții) și a terenurilor aferente (1,1 ha) în valoare de (0,9 mln lei de către 5 instituții); neajustarea valorii reale a bunurilor publice (construcțiilor) și a terenurilor aferente, care a cauzat trecerea în evidența contabilă a valorii acestora cu 7,8 mln lei mai mică decât valoarea înscrisă la organele cadastrale, precum şi a terenurilor aferente cu 9,1 mln lei mai puțin; calcularea incorectă a uzurii mijloacelor fixe cu denaturarea soldurilor inițiale (9,9 mln lei) și finale (2,8 mln lei) etc.

– Nu s-au supărat cei din sistemul de ocrotire a sănătății pe verdictul CCRM?
– Știți, noi ca și cum suntem între ciocan și nicovală și am resimțit-o din plin pe parcursul acestor circa zece luni de când mă aflu în funcție. Unii ne acuză că nu suntem suficient de activi, alții – că suntem prea activi. Pentru noi contează aprecierile dintr-o parte, dar mult mai mult contează obligațiunile legale ce ne revin. Cei vizați de misiunile de audit ale CCRM nu trebuie să se supere, pentru că noi arătăm lucrurile care nu merg cum trebuie și astfel contribuim la redresarea situației. Nimeni nu e perfect, oriunde pot fi devieri, dar datoria noastră este să le depistăm (în domeniul de care suntem responsabili), astfel ca prejudiciul suportat de stat să fie recuperat, iar pe viitor să nu mai apară asemenea situații.

– Un alt audit de răsunet al CCRM a ținut de monitorizarea video a traficului rutier.
– Și acest subiect s-a bucurat de o atenție sporită în societate, din ceea ce am văzut noi. Dar nu la concluziile noastre aș vrea să mă refer (pentru că ele au fost mediatizate intens atunci când s-a prezentat raportul), ci la ceea ce s-a întâmplat dincolo de privirile publicului larg – buna colaborare cu cei din MAI și personal cu ministrul Jizdan. Am rămas plăcut surprins de deschiderea de care a dat dovadă MAI și ministrul Jizdan, în parte. S-a văzut că ei aveau același interes ca și noi – să fie depistate și înlăturate neregulile admise în domeniul respectiv.

– Am observat că atrageți o atenție deosebită colaborării externe. De ce?
– Aceasta într-adevăr e o prioritate a noastră, ori astfel ne îmbogățim experiența de lucru, devenim mai buni. În context, voi aminti de schimbul de experiență cu colegii din România, de dialogul complex cu partenerii de dezvoltare, de semnarea Memorandumului de Înțelegere cu ONAS, de buna colaborare cu Oficiul Național de Audit al Ungariei, de participarea la întrunirea anuală a grupului ITSA și ITASA, de vizita colegilor din Olanda, de participarea noastră la evenimente relevante din Belgia, Italia etc. Toate acestea ne adaugă experiență, ne ajută să devenim mai competenți în evaluarea corectitudini utilizării banului public.

– Am văzut că puneți accent și pe transparența activității CCRM. De exemplu, pe holul instituției pe care o conduceți, a apărut un ecran uriaș.
– Începând cu data de 24 ianuarie curent, toate ședințele Curții de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) pot fi urmărite online în holul instituției. În acest sens, în incinta Curții de Conturi a fost instalat un ecran enorm cu dimensiunile de 5,5 m în lungime și 2,5 m înălțime, prin intermediul căruia fiecare doritor poate urmări online ședințele Curții de Conturi. Este încă un pas spre asigurarea transparenței și oferirea în mod deschis și explicit de către instituție a tuturor informațiilor. Totodată, ședințele Curții pot fi urmărite online pe unele portaluri media, iar înregistrările ședințelor sunt plasate ulterior pe site-ul oficial al Curții de Conturi.

– Ce planuri are CCRM pentru perioada imediat următoare?
– Ne propunem să contribuim plenar la procesul de modernizare a managementului instituțiilor publice din Republica Moldova, pentru a obține o mai bună gestionare a fondurilor publice, în conformitate cu practicile și standardele internaționale de audit extern. Acest obiectiv va fi atins prin dezvoltarea continuă a capacităților auditorilor noștri, prin consolidarea capacității de reacție adecvată a Curţii de Conturi la provocările cu care ne confruntăm în domeniul de gestiune, dar și prin extinderea potențialului de comunicare a Instituției Supreme de Audit.
De asemenea, este vitală deschiderea mai mare a CCRM către societate, impulsionarea activităților pe plan extern, inclusiv prin intensificarea colaborării cu instituțiile de profil din alte state, dar şi cu cele internaţionale, pentru a avea un schimb eficient de experiență și practici.