Ion Creangă, fost șef al Direcției juridice a Parlamentului, a fost demis din funcție pe 11 decembrie 2025, aproape un an și jumătate după ce a fost reținut sub acuzația de trădare de patrie. Decizia legislativului a coincis cu atingerea vârstei de pensionare, însă contextul politic și gravitatea acuzațiilor fac ca acest eveniment să fie mult mai mult decât o simplă formalitate administrativă.
Creangă este acuzat că ar fi transmis informații clasificate unui reprezentant al serviciilor secrete ruse, fiind surprins în flagrant în timp ce primea sume de bani pentru activitatea sa ilegală. Ancheta a fost complexă și a implicat probe documentare și interceptări, indicând faptul că informațiile furnizate ar fi putut pune în pericol securitatea națională.
În prezent, Creangă se află sub control judiciar și riscă pedepse severe, de până la 20 de ani de închisoare. Procesul în prima instanță este aproape de final, iar autoritățile subliniază că se va aplica întreaga rigurozitate a legii, având în vedere gravitatea faptelor și implicarea unor elemente de spionaj.
Această situație ridică semne de întrebare asupra sistemelor de securitate și control intern în instituțiile parlamentare, precum și asupra mecanismelor de protecție a informațiilor clasificate. Experții avertizează că astfel de cazuri pot avea efecte pe termen lung asupra încrederii publice și asupra imaginii instituțiilor de stat.
Impactul acestui caz se resimte și în plan politic: scandalul a generat discuții intense privind selecția și supravegherea angajaților în funcții-cheie, precum și despre transparența și eficiența sistemelor juridice și de securitate ale Parlamentului. Modul în care se finalizează procesul va fi urmărit cu atenție de opinia publică și de comunitatea internațională.
