Curtea Supremă de Justiție din Republica Moldova se află într-o criză fără precedent. Din cele 20 de posturi prevăzute în organigramă, doar șapte sunt ocupate, iar peste 7.000 de dosare așteaptă o soluție. Judecătorii rămași duc o luptă contracronometru, fiecare fiind nevoit să gestioneze mai mult decât dublul volumului admis de lege. În lipsa completurilor funcționale, termenele se prelungesc, iar încrederea publică în sistem scade alarmant.
Consiliul Superior al Magistraturii recunoaște gravitatea situației și încearcă să atragă noi candidați, însă rezultatele sunt slabe. Concursurile pentru ocuparea funcțiilor de judecători la CSJ abia reușesc să adune câteva dosare, iar mulți dintre aplicanți nu trec evaluările de integritate. „Avem o justiție blocată, cu oameni epuizați și cu o societate care nu mai crede în reforme”, afirmă un magistrat sub protecția anonimatului.
Criza își are rădăcinile în anul 2023, când procesul de vetting – menit să curețe sistemul de corupție – a dus la plecarea a 80% dintre judecătorii Curții Supreme. Ce trebuia să fie un pas spre transparență s-a transformat într-un gol administrativ uriaș. De atunci, dosarele se adună, iar instanța supremă funcționează într-un ritm de avarie.
Guvernul și partenerii externi au promis soluții rapide, inclusiv majorarea salariilor și simplificarea procedurilor de numire, dar implementarea întârzie. Experții avertizează că, fără o intervenție imediată, sistemul riscă un blocaj total, iar consecințele ar putea fi grave: întârzieri în cauze penale, pierderi de dosare și noi condamnări la CEDO pentru încălcarea termenului rezonabil de judecată.
Astăzi, Curtea Supremă de Justiție nu mai simbolizează puterea legii, ci fragilitatea ei. Într-un stat care își propune să devină european, justiția supremă funcționează pe muchie de cuțit – cu puțini oameni, prea multe dosare și o răbdare națională tot mai subțire.
