Deși Legea Nr. 60 din 30.03.2012, privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi, obligă autoritățile publice și agenții economici să asigure accesul la infrastructura socială în diverse instituții, există însă foarte puține clădiri accesibile necesităților persoanelor cu dizabilități locomotorii. Accesibilitatea constituie o condiție indispensabilă pentru exercitarea de către aceștia a drepturilor civile, politice, sociale, economice și culturale. Obiectivul dat este unul extrem de important, în contextul aspirațiilor Republicii Moldova la Integrarea Europeană. Problema accesibilității este actuală atît pentru persoanele cu dizabilități, cît și pentru mamele cu copii în cărucior, dar și persoanele în etate, care ar putea beneficia de un acces mai bun prin asigurarea edificiilor cu rampe și ascensoare.

Dar, cum putem motiva agenții economici, proprietarii de restaurante, farmacii, magazine și alte instituții publice, de a respecta legea privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi, dacă chiar și clădirile instituțiilor de stat, date în exploatare după adoptarea LEGII Nr. 60 din 30.03.2012 în mare majoritate nu sunt accesibile? Persoanele cu dizabilități nu au acces la instutuțiile de bază, nemaivorbind deja de acele instituții care prin natura activităților sale, li se cere să lucreze în strânsă legătură cu persoanele cu mobilitate redusă, pentru a proteja drepturile și interesele acestora, ca de exemplu: Casa Națională de Asigurări Sociale, Casa Teritorială de Asigurări Sociale din sectorul Botanica sau Direcția Generală de Asistență Socială.

Un amendament al legii 

În cadrul Forumului Public ”Parteneriat pentru o Moldovă incluzivă și prosperă – Femeile contează! – 2016”, Asociația Antreprenorilor cu Dizabilități din Moldova a venit cu propuneri de amendament la legea Nr. 60, pentru o instalație obligatorie de rampe, ce corespund standardelor mondiale și amenajarea la primul etaj a unui birou accesibil în toate instituțiile de stat. Partidele prezente la Forum au promis susținerea amendamentului respectiv.

Proces bazat pe ignorarea autorităților de a crea condiții necesare pentru deplasarea persoanelor cu dizabilități

Pe 24 martie 2016 în sediul Preturii sectorului Centru din capitală s-a desfășurat Ședința de Judecată intentată de membrii Asociației “MOTIVAȚIE” din Moldova (în continuare, A.O. Motivație) și Centrul de Asistență Juridică pentru Persoanele cu Dizabilități (A.O. CAJPD) către Primăria mun. Chișinău. Cauza procesului inițiat a fost ignorarea mai multor solicitări la crearea condițiilor necesare pentru deplasarea liberă a persoanelor cu dizabilități pe o stradă recent reparată din capitală.

Participanții la proces, Igor Meriacre și Ludmila Iachim, ce au reprezentat A.O. Motivație sunt utilizatori de scaun rulant. Din lipsa unei rampe de acces și a echipamentului ajutător, aceștia nu au putut participa în cadrul ședinței respective, fiindu-i îngrădit accesul liber la justiție.

La cererea prealabilă din 17.03.2016 prin care A.O. CAJPD și A.O. Motivație au solicitat desfășurarea ședinței de examinare a cauzei nr. 3-172/2016 în alt loc, care să fie adecvat și accesibil conform normativelor în vigoare pentru participanții la proces, persoane cu dizabilități locomotorii utilizatori de scaun rulant, Președinta Interimară a Judecătoriei Centru, Ecaterina Palanciuc, a respins solicitarea aducînd următorul argument: „persoanele cu dizabilități aflați în scaunul cu rotile au accesul în sediul instituției prin intermediul rampei de metal instalate la intrarea sediului și adaptate special în acest scop… Considerăm că, nu pot fi invocate față de Judecătoria Centru careva pretenții privind îngrădirea accesului în instituția noastră din cauza dizabilității”.

Membrii organizației nu au avut acces în instituție

Cu toate acestea, membrii A.O. Motivație au înghețat, stând aproape de o oră în fața Preturii sectorului Centru fără a avea acces în instituție. Adevărul e că șinele care sunt instalate în fața Preturii sectorului Centru nu corespund nici unui standard și nu pot fi practicabile de o persoană în scaun rulant.

Igor Meriacre, director executiv al A.O. Motivație: „În martie, după ce nu am putut intra în incinta Preturii sectorului Centru, judecătoarea a decis ca Primăria Chișinău să caute un alt loc accesibil pentru noi, ca să fie organizată ședința. La urmatoarea întrunire, reprezentantul de la Primărie a spus că ei nu au spațiu accesibil și s-a decis să fie propus spațiul de către A.O. Motivație sau A.O. CAJPD. Noi am propus Institutul Național de Justiție (INJ), care dispune de intrare, săli accesibile și grupul sanitar adaptat pentru persoane cu dizabilități. Judecătoarea înă nu a acceptat propunerea noastră, spunînd ca INJ nu este nici sediul instanței, nici sediul participanților la proces.”

Elena Stăjilă, jurista A.O. CAJPD, a adăugat: „Judecătoarea a respins demersul nostru, motivînd că „instanței nu poate fi imputat refuzul acestui reprezentant (domnul Igor Meriacre) de a fi ajutat de a se ridica pe banda rulantă amplasată anume pentru persoanele cu dizabilități aflate în scaunul cu rotile”. În rezultat, judecătoarea a dispus, că în continuare ședințele de judecată pe cauza dată se vor petrece în sala de ședințe a Preturii (la etajul 1), menționînd ca d-nul Meriacre va putea să participe la ședințele respective dacă va accepta ca cineva să-l ajute să treacă acele cîteva trepte de la intrare. Ședința de judecată a fost amînată pentru data de 18 mai 2016.”

Jurista A.O. CAJPD a invocat faptul că nici Judecătoria Centru, nici Pretura Centru nu dispune de un grup sanitar adaptat, nemaivorbind de intrare. Astfel, A.O. Motivație, cu suportul juridic al A.O. CAJPD, a atacat decizia Judecătoriei privind desfășurarea ședințelor în clădirea Preturii în contencios administrativ, iar încheierea judecătoarei, prin care s-a respins demersul privind desfășurarea ședințelor în alt loc accesibil, intenționează să o atace cu recus.

„Cele două șine nu sunt accesibile”

Igor Meriacre, director executiv al A.O. Motivație: „Vrem să scriem un demers la Inspecția de Stat în Construcții și o să invităm la ședință un expert de la ei ca să demonstreze că cele două șine nu sunt accesibile. Dacă Președinta Judecătoriei crede că instituția dată este accesibilă pentru toți, noi vom demonstra inversul, dar o vom face printr-o persoană abilitată.”

Jurista A.O. CAJPD consideră că acțiunile Președintei Judecătoriei Centru și a judecătoarei, care examinează cauza, ar putea fi calificate drept discriminatorii. Conform juristei: “În cazul de față, judecătoarea ar putea să se adreseze către administratorul INJ cu o solicitare de a organiza petrecerea ședințelor pe cauza vizată în clădirea INJ. Întreprinderea acestor acțiuni nu impune un efort disproporţionat pentru judecătoarea, dar în cazul în care aceste acțiuni ar fi întreprinse, rezultatul ar putea fi în beneficiul persoanelor cu dizabilități locomotorii participanți la proces și ar egala în drepturi participanții cu dizabilități locomotorii în raport cu participanții în proces care nu suferă de oarecare dizabilitate.”

Jurista a comunicat, de asemenea, că A.O. CAJPD în comun cu A.O. Motivație au înaintat o petiție către Pretură, prin care au solicitat instalarea unei rampe de acces în clădire și amenajarea grupului sanitar adaptat pentru persoane cu dizabilități: „Pretura este o autoritate publică care prestează servicii persoanelor cu dizabilități: servicii de asistență socială, serviciul de asistență personală, etc. Majoritatea serviciilor legate de protecția persoanelor cu dizabilități sunt prestate de Preturile de sector, iar acestea nu le asigură acces în clădirile proprii. E un lucru paradoxal.”

Care sunt drepturile cel mai des încălcate ale persoanelor cu dizabilități, am aflat de la Ludmila Iachim: “După părerea mea, ne sunt încălcate toate drepturile, fiindcă, dacă nu există acces la infrastructură, persoana cu dizabilități nu poate accesa nici un serviciu, începînd cu studii și servicii medicale, nemaivorbind de viața personală, fiindcă elementar nu poate să iasă din casă.”

Curiozitatea m-a făcut s-o întreb și cît de receptivă este mass-media în reflectarea acestor momente. Ludmila mi-a mărturisit că Mass-Media noastră este foarte receptivă, depinde deja cum aduce această problemă societății, pe înțelesul cui. Uneori, datorită neinformării, Mass-Media utilizează termeni discriminatorii față de persoanele cu dizabilități, precum “persoane invalide” sau “persoane țintuite la pat”, ,,persoane țintuite în scaun cu rotile”.

„Ne sunt încălcate toate drepturile”

Care sunt drepturile cel mai des încălcate ale persoanelor cu dizabilități, am aflat de la Ludmila Iachim: “După părerea mea, ne sunt încălcate toate drepturile, fiindcă, dacă nu există acces la infrastructură, persoana cu dizabilități nu poate accesa nici un serviciu, începînd cu studii și servicii medicale, nemaivorbind de viața personală, fiindcă elementar nu poate să iasă din casă.”

Curiozitatea m-a făcut s-o întreb și cît de receptivă este mass-media în reflectarea acestor momente. Ludmila mi-a mărturisit că Mass-Media noastră este foarte receptivă, depinde deja cum aduce această problemă societății, pe înțelesul cui. Uneori, datorită neinformării, Mass-Media utilizează termeni discriminatorii față de persoanele cu dizabilități, precum “persoane invalide” sau “persoane țintuite la pat”, ,,persoane țintuite în scaun cu rotile”.

Sursa: botanvictoria.wordpress.com