Actul normativ prevede că în prima instanţă judecătorii nu sunt obligaţi să prezinte odată cu soluţia pe caz şi motivarea. Hotărârea va fi motivată integral doar dacă părţile o vor solicita în mod expres sau vor contesta decizia. Societatea civilă a venit cu o reacţie imediată, atenţionând că, în cazul adoptării, modificările vor avea un efect dezastruos asupra calităţii justiţiei din RM. Ei îşi susţin punctul de vedere argumentând că omul simplu trebuie să ştie din care motive judecătorul a emis o anumită decizie. La rândul lor, judecătorii se apără şi spun că au un volum de muncă prea mare.

Reprezentanţii mai multor ONG-uri, printre care se numără Institutul de Politici Publice, Centrul de Resurse Juridice, „Promo-LEX”, „Expert-Grup”, care au transmis un apel public către autorităţi să nu accepte modificările, şi-au motivat poziţia prin faptul că iniţiativa nu soluţionează problemele existente din sistemul judiciar, ci le acutizează. „Un sistem în care hotărârile judecătoreşti civile erau motivate doar la cerere deja a existat în RM şi a funcţionat până în anul 1996, când s-a renunţat la el, din mai multe considerente. Sistemul propus creează o situaţie absurdă în care părţile vor fi impuse să conteste hotărârea judecătorească fără a cunoaşte motivele din cuprinsul ei. Acest lucru este imposibil de realizat, deoarece contestarea soluţiei judecătorului impune contestarea argumentelor care au permis judecătorului să ajungă la soluţia pronunţată”. Pe de altă parte, susţin ei, iniţiativa va afecta negativ accesul la justiţie a persoanelor defavorizate social sau a celor care nu cunosc bine regulile de procedură. În ciuda apelurilor publice, Comisia juridică, numiri şi imunităţi a dat aviz pozitiv proiectului de lege. Rămâne ca Parlamentul să ia decizia finală.

„Nu afectează calitatea justiţiei”

Semnatarii apelului public mai fac referire şi la o altă modificare din Codul de Procedură Civilă, care prevede angajarea a trei asistenţi de judecători pentru fiecare judecător al Curţii Supreme de Justiţie (CSJ). Aceştia consideră inutilă prevederea, de vreme ce competenţele CSJ se reduc. Raisa Apolschii, vicepreşedinta Comisiei juridice, numiri şi imunităţi, ne-a informat că, în cadrul şedinţelor recente, nu s-a discutat despre ultima modificare, dar aduce un contraargument semnatarilor apelului public. „Oricum, motivarea a rămas la solicitarea părţilor şi în cazul contestării. Dacă omul va solicita motivarea, judecătorul este obligat să o prezinte. Decizia nu are cum să afecteze calitatea justiţiei”, a declarat Apolschii.

„Ascultaţi de profesionişti”

Cu o replică fermă şi francă şi-a susţinut poziţia şi preşedintele CSJ, Mihai Poalelungi (foto). El susţine că aceleaşi prevederi există şi în legislaţia din Germania, iar înainte de a propune modificările a consultat juriştii de la Curtea Europeană. „Nu a existat nicio persoană care să-mi spună că, astfel, s-ar încălca anumite drepturi. Modificarea va contribui la uşurarea muncii judecătorilor şi la simplificarea procedurilor judiciare. Atât Parlamentul, Guvernul, cât şi întreaga societate civilă trebuie să asculte de profesionişti, or, din câte ştiu eu, cei care au invocat aceste motive nu au lucrat în calitate de judecători. Am propus trei referenţi la CSJ, deoarece este ultima instanţă, care trebuie să adopte hotărâri de o înaltă calitate. Pe de altă parte, s-a propus micşorarea numărului de judecători, de la 49, la 33, ceea ce înseamnă că volumul de lucru s-a mărit”.