Revenirea concetăţenilor noştri în ţară este o problemă care se discută de autorităţi de foarte mulţi ani. Se ştie că majoritatea tinerilor care-şi fac studiile în R. Moldova sau peste hotare încearcă să se angajeze în câmpul muncii într-o ţară străină, unde există condiţii mai bune de dezvoltare profesională. Prin urmare, R. Moldova trebuie să elaboreze strategii eficiente de a stopa exodul de creieri pe pieţele de muncă străină. Acesta a fost motivul pentru care, ULIM a organizat în premieră un seminar internaţional întitulat „Exodul tinerilor speclialişti. Cum să-i aducem acasă? Strategii şi experienţe”. Evenimentul a fost organizat în colaborare cu Agenţia Universitară a Francofoniei (AUF), la iniţiativa preşedintelui interimar al R. Moldova, Marian Lupu. Cu această ocazie la Chişinău a sosit preşedintele AUF Bernard Cerquiglini care pe lângă un mărţişor a primit şi titlul de Doctor Honoris Causa al ULIM.
„Acest for ştiinţific este o premieră fiindcă pune la masa de discuţii, pe de o parte, universitari şi funcţionari publici, iar pe de altă parte, experţii din ţările care s-au confruntat cu flagelul migraţiei tinerilor specialişti şi care au avut anumite succese în soluţionarea acestui fenomen”, a notat vicerectorul ULIM, Ana Guţu. În Aula Magna a universităţii au vorbit reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale, instituţiilor guvernamentale şi a universităţilor din Maroc, Senegal, Armenia şi România. Dacă pentru R. Moldova fenomenul migraţiei forţei de muncă calificate a luat amploare în ultimele două decenii, atunci există state care s-au confruntat cu această problemă o perioadă mult mai îndelungată, fapt ce le-a permis să aplice anumite politici de atragere a tinerilor specialişti în ţara natală. Experţii şi reprezentanţii diasporelor au observat că statul trebuie să aplice programe educative şi strategii naţionale de emigraţie, şi totodată să folosească potenţialul intelectual al cetăţenilor emigraţi. La sfârşitul intervenţiilor din partea oaspeţilor străini, dar şi a reprezentanţilor ministerelor Educaţiei, Protecţiei Sociale, Tineret şi Economie, participanţii au formulat o listă de recomandări şi idei ce vor fi adresate universitarilor, funcţionarilor publici, precum şi membrilor de Guvern şi Parlament, în ceea ce priveşte cadrul legislativ în domeniul emigrării tinerilor specialişti şi recomandări pentru agenţii economici.
Scopul evident pe care şi-l pune ULIM este să găsească soluţii pentru a descuraja tinerii să părăsească R. Moldova şi pentru a-i susţine în condiţiile economice actuale. Se ştie însă că tinerii pleacă peste hotare din cauza faptului că aceştia nu-şi găsesc un loc pe piaţa de muncă din ţară. În acest context, vicerectorul ULIM, Ana Guţu, a observat o carenţă în relaţia dintre universitate şi societate. „Universitatea, după cum spunea şi Gorthe în secolul al XVIII-lea, desigur nu pregăteşte totalmente pentru viaţă. Însă legătura universităţii cu societatea şi în special cu piaţa muncii se realizează la nivel de strategii de dezvoltare. Noi urmărim traseul absolvenţilor noştri: unde pleacă, unde studiază, unde lucrează, dacă se întorc sau nu se întorc în republică, şi facem studii sociologice în fiecare an, ca să vedem care este parcursul acestor studenţi”, a declarat Ana Guţu. Participanţii la seminar au observat că legătura dintre universitate şi piaţa muncii este carenţială în Republica Molodva. Totodată, înşişi angajatorii nu au cultura citirii titlurilor de absolvire, cum ar fi diplomele de master sau licenţă. De aceea una din concluziile formulate a fost necesitatea comunicării dintre universitate şi piaţa muncii din Republica Moldova.
Ion Macovei
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
