Lectură pentru vară: Șase romane biografice care servesc drept doză de motivație
Andre Agassi, Open. O autobiografie, editura Publica
Jucătorul de tenis a colaborat cu J. R. Moehringer pentru a-și scrie povestea, aventura captivantă a unei vieți remarcabile. Împins de la spate de un tată dominator și irascibil pentru a deveni un campion la tenis, Andre Agassi a reușit, la vârsta de 22 de ani, să câștige primul dintre cele opt turnee de Grand Slam pe care le-a cucerit de-a lungul carierei, lucru care i-a asigurat succesul financiar, celebritatea și poziția de lider mondial în tenisul profesionist. În spatele acestei povești stă însă istoria unui om adeseori nefericit și confuz, care niciodată nu s-a simțit confortabil cu realizările sale profesionale. Cu o sinceritate dezarmantă, Andre scrie despre succesul dobândit la o vârstă fragedă, despre ce înseamnă cu adevărat celebritatea, despre căsătoria cu Brooke Shields și despre urcușurile și coborâșurile unei cariere impresionante.
Malala Yousafzai și Christina Lamb, Eu sînt Malala, editura Polirom
Dacă este o poveste care chiar te va impresiona și care, deși a fost lansată acum ceva timp, încă mai stârnește curiozitatea publicului, acea poveste ar fi Eu sînt Malala, de Malala Yousafzai și Christina Lamb. Când talibanii au ocupat Valea Swat din Pakistan, prea puțini le-au stat împotriva. Doar o tânără, Malala Yousafzai, și-a învins frica și a cerut dreptul la o viață liberă, la educație. Pe 9 octombrie 2012 era pe cale să plătească îndrăzneala cu viața. A fost împușcată în cap, în timp ce se întorcea cu autobuzul de la școală, și nimeni nu mai credea că va scăpa cu viață. A supraviețuit însă, iar miracolul acesta a purtat-o din valea îndepărtată unde trăise tocmai în Statele Unite ale Americii, la New York. Nu avea nici 16 ani când a devenit un simbol al protestului pașnic.
Anne Frank, Jurnalul Annei Frank, editura Humanitas
Un titlu clasic în rândul biografiilor și o poveste care a tranformat-o pe Anne Frank într-un simbol al curajului, al încrederii și al rezistenței în toată lumea, Jurnalul Annei Frank este o mărturie tulburătoare din timpul celui De-al Doilea Război Mondial. Împreună cu familia ei şi alţi cunoscuţi evrei, Anne a stat ascunsă timp de doi ani (6 iulie 1942–4 august 1944), de teama deportării în lagăr, în aşa-numita Anexă a sediului firmei patronate de tatăl său, în Amsterdamul ocupat de germani. Avea 13 ani când a intrat în Anexă. A ţinut aici un jurnal (început anterior), devenind la un moment dat conştientă că el va reprezenta un document important după ce războiul se va sfârşi. În 4 august 1944, când finalul războiului părea foarte aproape, Anne şi ceilalţi şapte locatari ai Anexei sunt arestaţi şi, mai târziu, deportaţi cu ultimul transport spre Auschwitz. Cu excepţia lui Otto Frank, toți vor muri, Anne murind de tifos la Bergen-Belsen în februarie sau martie 1945. Eliberat din lagărul de la Auschwitz, tatăl ei a publicat în toată lumea jurnalul fiicei sale.
Walter Isaacson, Steve Jobs, editura Publica
Evident, din această listă nu putea lipsi una dintre cele mai cunoscute biografii din ultimii ani. Pornind de la o serie de peste 40 de interviuri cu Steve Jobs, derulate de-a lungul a peste doi ani, precum și de la intervievarea a peste o sută de persoane apropiate lui Jobs – familie, prieteni, adversari, competitori sau colegi – Walter Isaacson a reușit să contureze portretul complex al acestui antreprenor creative. Prin pasiunea să pentru perfecțiune și prin hotărârea încrâncenată, Steve Jobs a revoluționat șase domenii de activitate: computerele personale, filmul de animație, muzica, telefoanele, tabletele computerizate și conținutul digital.
Edmonde Charles-Roux, Coco Chanel, editura RAO
Continuăm seria biografiilor cu un titlu pe care nu ar trebui să îl ratezi dacă te pasionează moda și poveștile unor femei extraordinare din istoria modei. Edmonde Charles-Roux, editoarea revistei Elle și laureată a Premiului Goncourt, a fost nevoită să facă ordine într-o întreagă viață de minciuni, în universul haotic al personajului care a revoluționat moda, pentru a ne-o arăta pe fetița unor negustori ambulanți din Cevennes, născută din întâmplare la Saumur; pe orfana uitată într-o mănăstire din Corrsze, pe mica elevă la călugărițele din Moulins, care avea să devină curând „poseuse“, figurantă într-o cafenea frecventată de garnizoană și, în cele din urmă, legendara Coco Chanel.
Virginia Vallejo, Iubindu-l pe Pablo, urându-l pe Escobar, editura Litera
Un volum care a fost ecranizat de curând (Loving Pablo, cu Penélope Cruz și Javier Bardem în rolurile principale), Iubindu-l pe Pablo, urându-l pe Escobar este mărturisirea copleșitoare a femeii care i-a fost alături ani buni traficantului de droguri Pablo Escobar și care, în același timp, a contribuit la declinul acestuia. În iulie 2006, un avion al Agenţiei de Combatere a Drogurilor din SUA o scotea pe Virginia Vallejo din Columbia. Viaţa sa era în pericol pentru că acceptase să fie martor-cheie în cele mai importante două procese penale din a doua jumătate a secolului XX din ţara sa: asasinarea unui candidat la preşedinţie şi asaltul asupra Palatului de Justiţie, ocazie cu care muriseră circa o sută de persoane, printre acestea magistraţi, forţe de ordine şi civili. Procese care erau legate de numele lui Escobar. În paginile volumului este descrisă evoluţia uneia dintre minţile criminale cele mai sinistre ale timpului nostru: capacitatea sa de a semăna teroare şi de a genera corupţie, legăturile dintre afacerile ilicite ale lui Escobar şi diverşi şefi ai statului şi războiul în care a împins acesta o ţară întreagă.
Sursa: evenimente.md