Dacă e să luăm în considerare prețul actual al dolarului, atunci în 2015, Kazahstanul va avea un PIB de 12,4 mii de dolari SUA pe cap de locuitor, pe când Federația Rusă – doar 11,9 mii. Pentru prima dată în istorie, Rusia rămâne la acest capitol în urma unei foste republici sovietice (fără a lua în considerare Țările Baltice), scrie Dmitri Migunov, redactorul rubricii economice de pe portalul de știri moscovit Lenta.ru.
Trebuie să precizăm, notează autorul, că în anii 2000, ritmurile de creștere a economiei rusești au fost mai mari decât media globală, lăsând în urmă fostele republici sovietice. Kazahstan și Belarus se țineau pe urmele Rusiei, dar oricum diferențele erau mari. Pentru cetățeanul rus, situația era puțin neobișnuită: în perioada sovietică, majoritatea regiunilor Rusiei trăiau mai prost decât republicile frățești. Cu toate acestea, până la criza din 2008, Rusia era cea mai dezvoltată și bogată țară din spațiul postsovietic.
Criza economică a schimbat situația în mod radical. În 2009, PIB-ul Kazahstanului a suferit mai puțin decât cel rusesc, iar în anii următori, ritmurile de creștere economică a vecinului asiatic au crescut. Drept urmare, în 2014, diferența dintre cele două PIB-uri a fost una mică: 800 de dolari (12,3 mii de dolari SUA în Kazahstan în comparație cu 13,1 mii în FR). În 2015, potrivit prognozelor Băncii Asiatice de Dezvoltare, acest indiciu va crește în Kazahstan până la 12,4 mii dolari SUA. Rusia însă va cunoaște o cădere bruscă a PIB-ului până la 11,9 mii de dolari SUA, având în vedere problemele din economia reală și întărirea dolarului față de rublă.
Desigur, este și un alt motiv care a provocat schimbarea de poziții, unul ce nu are legătură cu traiectoria dezvoltării economice – anexarea Crimeii. Rusia s-a ales cu o regiune săracă populată de 2,5 milioane de locuitori. În afară de aceasta, rubla se află într-o cădere liberă.
Întrebarea este de ce s-a întâmplat acest lucru? Diferențele dintre cele două țări nu sunt mari. Structura economiei kazahe este aproape la fel cu cea rusă: cele mai mari profituri vin din exportul petrolului, gazului și zăcămintelor naturale. Diferențele dintre sistemele politice se reduc la nuanțe culturale subtile, iar poziția geografică a Rusiei e mult mai bună, deoarece, având acces la oceane, poate face comerț cu oricine își dorește. Cu toate acestea, Rusia a început să rămână în urma Kazahstanului. O înțelegere a problemei poate fi obținută cu ajutorul banalei statistici.
Unul din indicii-cheie ai dezvoltării economice a țării este productivitatea muncii. Aceasta sugerează nivelul de dezvoltare tehnologică a economiei, iar ritmurile de creștere economică se corelează cu viteza de modernizare. În Rusia anilor 2000 productivitatea muncii a cunoscut o creștere continuă, dar după 2008 a redus turațiile. Potrivit biroului de statistică rus, în perioada 2008-2014 creșterea medie a productivității nu a atins 20%, pe când în Kazahstan a crescut de 1,5 ori.
Un alt indiciu-cheie este presiunea fiscală în economie. În Kazahstan, aceasta constituie 25% din PIB, e un indiciu bun pentru o țară în curs de dezvoltare care stimulează economia printr-o politică fiscală relaxantă. De exemplu, în China, acest indiciu e un pic peste 20%, în Turcia – 22%. În Rusia, presiunea fiscală depășește 35% din PIB.
Acum să analizăm cum statul distribuie resursele și în Rusia, și în Kazahstan. Rusia întreține o armată mare de funcționari. În FR, la 10 mii de cetățeni le revin 102 funcționari, pe când în Kazahstan – 51. În sectorul de stat rus sunt angajate 30 la sută din populație, iar în Kazahstan – 20%. Dacă e să aruncăm o privire la cheltuielile bugetare, am putea ușor observa că pentru apărare și armată cheltuielile au tot crescut, atingând acum 4 la sută din PIB. Kazahstan însă, la fel ca și anterior, se menține plafonul de 1%. Deși cheltuielile de apărare nu pot fi considerate resurse extrase din economie, este sigur faptul că sectorul militar nu aduce venit. Pe de altă parte, este evident că, din cauza dimensiunilor și a poziției geografice, Rusia e obligată să aibă cheltuieli enorme pentru apărare.
Un stat mare și scump complică de regulă condițiile de administrare a unei afaceri. E vorba în primul rând de întreprinderile mici și mijlocii (IMM), care supraviețuiesc mai greu sub presiune birocratică. Dacă am compara cele două state după contribuția IMM-urilor la PIB, atunci Kazahstanul ar fi pe primul loc – desigur cu o diferență nu prea mare 24% vs. 20%. Cu toate acestea, Kazahstanul duce o politică activă de stimulare a IMM-urilor.
Potrivit topului Doing Business al Băncii Mondiale, Rusia ocupa anul trecut locul 62, iar Kazahstan – 77%. În Rusia era mai ușor să realizezi un contract și să obții un credit, în schimb obținerea unei autorizații de construcție, conectarea la energie electrică și protejarea acționarilor minoritari este mult mai facilă în Kazahstan.
Ar trebui de adăugat și situația curentă în economia și politica celor două state. Rusia este supusă sancțiunilor, care sporesc presiunea asupra economiei. În plus, îmbătrânirea populației nu este atât de accentuată în Kazahstan. Toți acești factori sugerează că Rusia are un concurent puternic în regiune care începe să o depășească.
Timpul.md
