Lovitură după lovitură: Belarus și Kazahstan refuză să semneze acordul de “crearea” a Uniunii Euroasiatice

Prea multe derogări la regulile comune vamale, în favoarea Moscovei, consideră ţările partenere. Preţul acestor concesii din partea Federaţiei Ruse constituie 33 miliarde USD anual. Experţii consideră că Rusia nu-şi poate permite astfel de cadouri în situaţia unei economii în stagnare.

Pentru 29 aprilie, la Minsk este programată şedinţa Consiliului economic suprem eurasiatic la nivelul preşedinţilor Rusiei, Belarusului şi Kazahstanului. Pe ordinea de zi sunt incluse două chestiuni: aprobarea acordului privind formarea Uniunii Economice Eurasiatice din trei state şi acceptarea unor noi membri în Uniunea Vamală, a declarat consilierul prezidenţial rus Iuri Uşakov, vineri, în cadrul unui briefing.

Uniunea Eurasiatică trebuie să devină funcţională începând cu 1 ianuarie 2015. Ideea de a forma o “piaţă comună” din trei ţări a apărut în martie 1994, la iniţiativa preşedintelui Kazahstanului, Nusultan Nazarbaiev, în timpul prelegerilor ţinute la Universitatea din Moscova. După 20 de ani, Rusia, Belarus şi Kazahstan mai continuă să şlefuiască acest proiect privind spaţiul economic comun.

Partea rusă este gată să semneze contractul chiar şi mâine. Obiecţii însă vin din partea lui Nazarbaiev şi a lui Lucaşenco. Preşedintele belarus şi-a expus pretenţiile din timp, până la summit-ul de la Minsk. Mai exact, a repetat ceea ce a pledat în cadrul reuniunilor anterioare a Consiliului economic suprem eurasiatic. După cum afirmă Lucaşenco, Uniunea Eurasiatică trebuie să acţioneze fără excepţii şi limite la reglementările comune vamale, pe care insistă Rusia.

"Haideţi să eliminăm toate restricţiile. Însă dacă acum sunteţi gata doar să semnaţi acordul, iar eliminarea restricţiilor să se producă peste 10-15 de ani, înseamnă că atunci vom şi-l semna", a spus Lucaşenco pe 22 aprilie, în adresarea sa anuală către poporului belarus şi Adunarea Naţională a acestei țări.
Este vorba despre înţelegerea dintre Moscova şi Minsk, potrivit căreia Belarus importă petrolul rusesc fără taxe însă plătește în bugetul de stat al Rusiei taxa obţinută din exportul în afara Belarusului a produselor obţinute din petrolul importat. Potrivit lui Lucaşenco, dacă aceste taxe ar fi rămas în bugetul statului belarus, el "ar fi construit o țară ca Emiratele".
Însă, conform calculelor Ministerului rus de Finanţe, dacă Moscova va ceda în faţa condiţiilor lui Lucaşenco şi va renunţa la restituirea taxelor, bugetul rus va pierde anual aproximativ 30 miliarde USD.

Încă în anul 2010, Curtea Economică a CSI a recomandat taxele de export a petrolului să rămână în bugetul belorus. Vladimir Putin, care ocupa pe atunci postul de prim-ministru, a declarat că Moscova „va lua în consideraţie aceste recomandări”, însă a subliniat că acestea sunt doar recomandări. În vara anului 2013, prim-ministrul Dmitri Medvedev a confirmat că Rusia „este gata să suporte costurile”, din moment ce s-a decis asupra integrării celor 3 state. Minskul a perceput aceste cuvinte în mod direct – până în 2015 Rusia va înceta colectarea taxelor pentru exportul produselor petroliere.

Lucaşenco, în general, consideră că renunţarea la taxe nu va fi o povară mare pentru bugetul rus. „Poate noi vă vom răsplăti cu altceva”, a făcut o aluzie vagă liderul belorus. Potrivit acestuia, crearea Uniunii Economice Eurasiatice cu păstrarea anumitor derogări – reprezintă din start o abordare incorectă a problemei. „Ştiam încotro mergem. Şi în ultimii ani am respectat cu stricteţe aceste angajamente în drum spre Uniunea Eurasiatică, prin Uniunea Vamală” – avertizează preşedintele belorus.

În preajma summit-ului de la Minsk, Nazarbaiev a discutat ordinea de zi a evenimentului cu preşedintele consiliului de administraţie al Comisiei Economice Eurasiatice, Victor Hristenko. Declaraţii sonore, în stilul lui Lucaşenco, nu avut loc pe finalul întâlnirii. Însă Nazarbaiev a criticat Comisia la summit-ul de la Minsk, din octombrie anul trecut.

Din participarea la Uniunea Vamală, Astana are mai mult de pierdut, decât de câştigat, se indigna Nazarbaiev. Disparităţile în balanţa comercială a ţării sunt în creştere: exporturile au scăzut cu 4% ($7 miliarde), iar importurile au crescut cu $17 miliarde. Continuă să persiste dificultăţi în promovarea produselor alimentare din Kazahstan, în special carnea şi produsele din carne, pe piaţa rusă, nu există acces liber la piaţa energie electrice a Rusiei, sunt limitate posibilităţile pentru tranzitul de energie electrică. Codul Vamal al Uniunii Vamale trebuie facilitat şi liberalizat la maxim, a enumerat preşedintele Kazahstanului.

Pe lângă aceasta, Kazahstanul cere constant Moscovei să-i ofere dreptul de a exporta gazul în Europa, prin infrastructura „Gazprom”-ului rusesc, a clarificat pretenţiile Kazahstanului, Alexei Grivaci, vice-directorul general al Fondului Naţional de Securitate Energetică.

Procesul de negocieri, şi aşa complicat de pretenţiile reciproce din punct de vedere economic a celor trei ţări, a fost exacerbat de unul dintre politicienii ruşi – liderul PLDR, Vladimir Jirinovski. Mai devreme, în cadrul unei emisiuni la postul de televiziune „Rossia 24”, liderul liberal-democraţilor a propus privarea de independenţă a unor ţări din Asia Centrală – Kazahstan, Kîrgîzstan, Tadjikistan şi Uzbekistan. În aşa fel, Jirinovski a dezvoltat subiectul foarte activ discutat de către mass-media din Occident şi anume restabilirea de către Moscova a unei noi URSS, pe ruinele CSI.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a spus vineri că aceste declaraţii sunt incorecte şi i-a rugat pe experţii din occident să nu-l sperie pe Nazarbaiev cu „scenariul Crimeii” în nordul Kazahstanului (marea parte a populaţiei din zona de frontieră o constituie ruşii şi vorbitorii de limbă rusă).

Însă probabil au mai rămas sedimente de pe urma declaraţiilor lui Jirinovski. Liderii republicilor post-sovietice sunt foarte sensibili la orice declaraţii care cumva ar presupune pierderea suveranităţii. Lucaşenco şi Nazarbaiev au declarat nu o dată că sunt gata să creeze Uniunea Vamală, însă nu şi cea Sovietică.

Se pare că Kremlinul nu se aşteaptă ca disputele privind Acordul de constituire a Uniunii Economice Eurasiatice să fie finalizate la summit-ul din 29 aprilie. Potrivit lui Iurii Uşakov, semnarea finală a acordului este programată pentru sfârşitul lunii mai, la Astana. În răspunsul său la întrebarea portalului „Gazeta.RU”, dacă s-a schimbat poziţia Rusiei privind derogările din actualul Regulament al Uniunii Vamale, Uşakov a propus „să aşteptăm summit-ul”.

Principalele taxe plătite Rusiei care există astăzi, inclusiv taxe pe produsele petroliere, pot fi păstrate până în 2018-2020, a avertizat anterior ministrul adjunct rus al finanţelor, Serghei Şatalov. Ministerul rus al Finanţelor propune ca renunţarea la aceste taxe să se întâmple nu mai devreme de anul 2025.

În cazul în care la summit-ul de la Minsk se va reuşi negocierea eliminării treptate a restricţiilor, şi nu din 2015 aşa cum insistă Belarusul, atunci Rusia ar putea să-şi realizeze manevra fiscală planificată în domeniul petrolier – să reducă taxele de export şi să crească taxa pentru extragerea mineralelor utile. Renunţarea la perceperea de taxe, potrivit vice-ministrului, presupune riscuri majore, deoarece în acest caz, Rusia va pierde anual circa 33 mld USD venituri suplimentare.

Taxele vamale pentru produsele petroliere care provin din Belarus sunt reflectate în partea de venituri a bugetului pentru anii 2014-2016, subliniază expertul Alexandra Suslina. Acum nu este cel mai potrivit moment ca Rusia să facă concesii partenerilor de Uniune Vamală şi, astfel, să crească cheltuielile prin reducerea veniturilor la buget, în situația unei economii în stagnare, a spus Suslina. "Însă eu nu voi fi surprinsă dacă, de dragul prieteniei cu vecinii, Rusia totuşi va ceda. Uniunea Vamală este, în mare măsură, un proiect politic ", a mai adăugat expertul.
 
Gazeta.ru via hotnews.md