„Uniunea Europeană va avea nevoie de forţă de muncă, chiar dacă mai există consecinţe ale crizei economice. Vom avea proiecte, iar Moldova este un partener de încredere”, a mai spus Malmstrom.
Programul de la Stockholm a fost adoptat în decembrie 2009 şi defineşte cadrul de activitate sectorială în justiţie, afaceri interne, migraţie, precum şi politici privind vizele pentru perioada 2010-2014. Faptul că lucrările conferinţei internaţionale (la care au participat reprezentanţi ai guvernelor şi experţi din majoritatea ţărilor europene şi cele incluse în Parteneriatul Estic) a coincis cu primirea de către Guvernul de la Chişinău a Planului de Acţiuni privind liberalizarea vizelor este, potrivit autorităţilor, o „coincidenţă fericită”.
Comisarul european pentru afaceri interne a declarat că, în luna iunie 2011, va prezenta un Plan de Acţiuni despre posibilitatea continuării Parteneriatului Estic în domeniul justiţiei şi al afacerilor interne. În contextul vizitei sale la Centrul pentru combaterea traficului de fiinţe umane, Malmstrom a subliniat existenţa problemei din domeniul respectiv, care „este un flagel şi un mod de sclavie prezent nu numai în Moldova, dar şi în alte ţări din regiune”. Ea a anunţat că a şi „desemnat deja un coordonator pentru aceste probleme”.
În opinia ministrului moldovean al Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Iurie Leancă, conferinţa internaţională de ieri a constituit un prilej pentru experţii prezenţi de a lua în dezbatere probleme din arealul colaborării bilaterale şi regionale.
În ultima zi a vizitei sale la Chişinău, Cecilia Malmstrom a avut şi o întrevedere cu preşedintele interimar al RM, Marian Lupu, în cadrul căreia a remarcat, pe lângă succesele coaliţiei de guvernare, şi rolul opoziţiei parlamentare, care „ar trebui să se implice constructiv în toate procesele pentru a se evita o nouă criză politică”.
Termenul rezonabil în care cetăţenii moldoveni ar putea călători fără vize în statele UE este diferit. Guvernul de la Chişinău crede că acest lucru se va întâmpla în 18 luni, iar europenii evită să vorbească despre o perioadă concretă. Experienţa ţărilor din Balcanii de Vest ar justifica optimismul premierului Filat. Serbia, de exemplu, a îndeplinit Planul în 17 luni.
