După ce Rogozin ne-a avertizat că ne poate aştepta o nouă Siberie la iarnă, patriarhul, ca un bun păstor, ar fi trebuit să purceadă blând și smerit și să semene în jurul său iubire. Să-i îndemne la înțelegere nu numai pe politicienii din Moldova, dar și pe ai săi – cei din Rusia, indiferent de relaţiile politice dintre statele noastre. Fiind capul bisericii, se pare că patriarhul ar trebui să fie un exemplu de creștin.
Însă noi nu am văzut un Preafericit, ci o sumedenie de bodyguarzi în jurul său. Vrei nu vrei, te întrebai: de ce se teme păstorul, dacă îl are pe Hristos alături? Dacă admitem că Înaltul este fricos din fire, oare nu-i puteau stăpâni fobia gărzile de corp și toată poliția moldavă, înarmaţi cu fel de fel de pistolete? De ce a mai adus lunetiști din Rusia, care s-au urcat pe clădirile Chișinăului şi-l urmăreau ca niște „îngeri din ceruri”?
Şi peste asta am putea trece, deoarece trăim într-o lume ultramodernă, în care şi Preafericitul poate să vrea să-şi arate importanţa. Cu toate astea, să vedem ce a făcut el în ţara noastră. Venit la Chișinău, slujit, Filat, Voronin, Leancă, elicopter și Tiraspol. Calea sa parcă este corectă până la monumentul lui Suvorov pretinsa capitală a regiunii separatiste. Şi poate la fel de dreaptă ar fi rămas, dacă de aici Preafericitul n-ar fi trecut podul spre Chițcani, până la Mănăstirea Noul Neamț. Acolo, unde s-a săvârșit marea batjocură.
Amintesc cu acest prilej că autoritățile neconstituționale de peste Nistru încearcă de ani buni să pună mâna pe această mănăstire, care reprezintă un centru ortodox de excepție al RM. La începutul anilor 2000, datorită marelui curaj al regretatului Episcop Dorimedont (primul stareț la Noul Neamț de după prigoana bolșevică), dar şi al fraţilor de aici, mănăstirea a fost salvată de atacurile mişeleşti ale miliției transnistrene și de vizitele neașteptate ale fostului episcop al regiunii, PS Iustinian. Drept urmare a acestor intervenții diabolice, seminarul teologic de la Noul Neamț – cea mai mare instituție de acest fel din Moldova, a fost închisă și transferată la Chișinău.
Cedarea mănăstirii a început de atunci, chiar dacă toate părţile interesate au tăcut până astăzi. Uneltirile s-au făcut în taină la Mitropolia Moldovei. Şi poate că poporul nostru dreptcredincios avea să fie iarăşi prostit de capii bisericii, dacă, graţie unor călugări de la Noul Neamț, lucrurile n-ar fi ieșit la iveală chiar înainte de vizita Preafericitului. Astfel, în presă a apărut noul statut al mănăstirii, care prevede că monahii de la Noul Neamț urmează să devină „cetățeni ai Transnistriei”, iar instituția să se conducă de legislația regiunii separatiste, nerecunoscută nicăieri în lume. Cu toate astea, locașul rămâne în gestiunea Mitropoliei Moldovei. Colac peste pupăză, statutul stipulează și circumstanțele în care mănăstirea poate fi închisă…
Nu, nu-s aberaţii, fiindcă toate „minunile” descrise mai sus au fost acceptate, prin semnătura sa şi ştampila Mitropoliei, de către ÎPS Vladimir. De unde reiese că Vladâca atentează la independenţa RM, recunoscând drept stat făcătura lui Smirnov, în numele căreia creștinii săi au fost ciuruiți de către ruși în război, iar creștinele i-au rămas văduve și mame singure…
Dacă scopul vizitei Preafericitului a constat în cedarea Mănăstirii Noul Neamț, putem conchide că el le-a dat undă verde soldaţilor ruşi să-şi şteargă cizmele de mormântul apărătorului acestui locaş, al PS Dorimedont. Pentru că înainte de venirea patriarhului, călugării, fără de voia cărora soarta mănăstirii nu poate fi decisă nicicum, au fost pregătiți pentru o întâlnire cu acesta. Ei s-au adunat într-o biserică și l-au așteptat în tăcere și rugăciune, fiind gata să-și apere cu orice preţ mănăstirea. După slujbă, ei au ieșit să-l întâmpine, dar patriarhul a urcat în mașină și a plecat. Starețul mănăstirii, arhimandritul Paisie, fratele PS Dorimedont, nici nu a fost invitat la recepția care a avut loc ulterior la Tiraspol, în prezența celor mai înalte fețe politice și bisericești din regiune. După plecarea Preafericitului, călugării din biserica de iarnă au aplaudat și i-au mulțumit lui Dumnezeu. Așa s-a încheiat vizita Patriarhului Kiril în Moldova.
Cele întâmplate ne face să credem că următorul pas va fi înlocuirea starețului, după care bieții călugări ar putea fi supuși prigoanei din partea autorităților neconstituționale pentru a deveni cetățeni transnistreni. Fiindcă se vor împotrivi, mănăstirea ar putea fi închisă ca bun al Mitropoliei Moldovei, și redeschisă ca o nouă instituție a Episcopiei de Bender și Tiraspol. Sau ca mănăstire direct subordonată PF Kiril, după cum vrea Moscova.
Observăm că, în ultimele zile, toată presa vorbeşte despre embargoul impus de ruşi la vinurile moldoveneşti. Despre sacrilegiul de la Noul Neamţ nici nu se adie. Cunoscând tacticile şi strategiile cu care operează în astfel de situaţii partea rusă, am putea să presupunem că asistăm la un trist spectacol cu nişte consecinţe la fel de triste al unui preafericit patriarh …
Foto: Monah Gherman, Arhiva Mănăstirii Noul Neamţ
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
