În Moldova, acuzațiile de fraudă electorală apar aproape la fiecare scrutin, însă dovezile concrete sunt rare. Experții atrag atenția că sistemul electoral nu este perfect, dar nici haotic, iar mecanismele legale permit corectarea erorilor și sancționarea neregulilor. Nicolae Panfil, expert Promo-LEX, subliniază că Codul Electoral a fost rescris și adaptat constant pentru a spori transparența, iar incidentele înregistrate – peste 1.500 la ultimele alegeri – nu au influențat rezultatele finale.
Curtea Constituțională validează doar ceea ce poate fi demonstrat, bazându-se pe probe și proceduri legale, nu pe zvonuri sau emoții ale candidaților nemulțumiți. Reprezentanții partidelor, observatorii naționali și internaționali, precum și procedurile de contestare existente asigură un cadru în care eventualele abateri sunt identificate și corectate. În acest context, neregulile, deși reale, nu schimbă balanța generală a alegerilor.
Problema majoră, avertizează specialiștii, nu este lipsa legilor sau a observatorilor, ci apatia și lipsa de implicare a cetățenilor. Mulți preferă să strige „fraudă!” de pe canapea, ignorând că participarea activă, raportarea incidentelor și informarea corectă sunt cheia unei democrații funcționale. Alegerile nu se fură singure – rezultatele se pierd adesea din cauza nepregătirii sau pasivității.
Panfil amintește că procesul electoral implică mai multe etape: pregătirea secțiilor de votare, instruirea funcționarilor, supravegherea corectitudinii procedurilor și centralizarea corectă a rezultatelor. Fiecare etapă are mecanisme de control și raportare, astfel încât orice abateri sunt documentate și analizate. Astfel, transparența nu depinde doar de lege, ci și de vigilența cetățenilor și a observatorilor.
În concluzie, acuzațiile de fraudă sunt o realitate, dar exagerările și interpretările greșite riscă să submineze încrederea în sistem. Educația electorală, implicarea activă și respectarea regulilor legale rămân instrumentele esențiale pentru ca alegerile să fie corecte, sigure și credibile.
