Din cele 350 de locuri oferite masteranzilor basarabeni de către Ministerul Educației, mai mult de jumătate dintre ele sunt la universități din orașe mici: 30 la Alba Iulia, 28 la Suceava, 26 la Bacău, 20 la Petroșani. La București s-au oferit în total 39 de locuri pentru 9 universități, la Cluj – 42 de locuri pentru 6 universități, la Iași – 28 pentru 4 universități, iar la Timișoara – doar 10 locuri pentru 3 instituții. Ținând cont că o universitate ca Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca are 21 de facultăți, fiecare având mai multe specializări și la majoritatea dintre ele fiind înmatriculați și studenți basarabeni, iar pentru toată univeristatea s-au oferit 10 locuri finanțate la masterat, e ușor de convins că doar foarte puțini dintre absolvenții moldoveni își vor continua studiile în cadrul acestei universități.
Negocierea unui loc bugetar
O soluție pentru cei care vor să-și facă masteratul în domeniul în care sunt licențiați este să vorbească din timp cu profesorii, ca aceștia să depună o cerere la minister prin care să solicite alocare unui loc bugetat la facultatea respectivă. Aceasta este soluția pe care a găsit-o Gheorghe Cazacu, masterand la Facultatea de Istorie și Filosofie a UBB Cluj. „Am fost întrebat de unul dintre profesori dacă vreau să-mi continui studiile la Cluj. Am spus că da, după care dumnealui a solicitat un loc pentru studenții basarabeni de la Ministerul Educației”, spune Gheorghe Cazacu.
Aparent, sistemul prin care se alocă o bursă destinată neoficial unui absolvent al facultății respective este bine gândit. Tinerii își pot continua studiile, nu rămân locuri neocupate. Totuși, la universități precum cele din Petroșani sau Bacău nu există nici pe departe la fel de multe solicitări precum locurile oferite. O explicație pentru această situație este politica Ministerului Educației de a aduce studenți la universitățile care de obicei au puțini candidați, pentru a întruni un număr minim de studenți. Deși această informație este vehiculată în presă, nu am obținut un comentariu oficial de la Ministerul Educației.
Licență la buget, masterat la taxă
O altă posibilitate pentru basarabeni de a face masteratul în România este să se înscrie la taxă. Această soluție a ales-o Olga Pânzari, masterandă la psihologie în cadrul UBB, unde și-a susținut și licența. Întrucât nu s-au alocat burse pentru studenții basarabeni, Olga a decis să achite taxa pentru că facultatea sa e considerată cea mai bună din țară, conform celui mai recent clasament al Ministerului Educație, datând din 2011. „Deși o cauză poate fi și orientarea diferită a facultăților, se vede că studenții veniți din alte orașe sunt mai slab pregătiți decât cei din Cluj”, spune Olga. Cu toate astea, costurile pe care le suportă sunt destul de mari: taxa de 3000 de lei românești, 120 pentru cămin, la care se adaugă și cheltuielile pentru mâncare, transport etc.
Basarabenii care dețin cetățenie română pot alege să concureze pentru locurile destinate românilor. În acest caz, dacă ajung la buget sau la taxă depinde doar de media lor de admitere.
La lucru, dacă ai cetățenie română
O posibilitate de a reduce cheltuielile este să te angajezi. Tatiana Falcă, masterandă la marketing în Timișoara, a încercat fără succes să-și caute de lucru timp de câteva luni. Ofertele existente nu aveau un program suficient de flexibil. Este și mai greu pentru studenții care nu dețin cetățenie română, întrucât prea puține companii își asumă procesul birocratic de angajare a unui cetățean străin.
Unele facultăți încearcă să-și ajute studenții oferindu-le stagii de practică. Valentina Tricolici, masterandă la Facultatea de Economie și Administrare a Afacerilor (FEAA) din Timișoara, face practică la o firmă de marketing online. Aceste stagii rezolvă o altă problemă care apare în momentul în care încerci să te angajezi: lipsa experienței de muncă.
Problema lipsei experienței poate fi soluționată și prin implicarea în programe de voluntariat. Olga Pânzari a ales această posibilitate. „Făcând voluntariat la organizații din domeniul psihologiei, am posibilitatea să mă implic în mai multe ramuri ale domeniului. În toamnă, am făcut parte dintr-o campanie anti-droguri pentru adolescenți. Urmează să mă implic și în alte campanii, cu grupuri-țintă diferite”, spune Olga.
Aprofundare sau recalificare
Multe companii consideră licența „studii superioare incomplete”. Studenții care dețin și o diplomă de masterat sunt considerați mai bine pregătiți și au șanse mai mari de a se angaja. Pentru cei care își continuă studiile în același domeniu, masteratul reprezintă fie o formalitate, fie aprofundarea unor cunoștințe. „Aici nu înveți prea multe. Eu am avut materii pe care le-am studiat și în ciclul de licență”, spune Valentina Tricolici. Olga Pânzari consideră masteratul indispensabil în domeniul său, ea face mai multă practică, aplică teoria învățată la licență.
Masteratul poate fi și o posibilitate de recalificare. Rodica Lesnic a făcut Litere la licență, la Universitatea de Vest din Timișoara, apoi a optat pentru FEAA, pentru că ar avea mai multe perspective de angajare. Deși îi este greu la facultate, are de învățat mai mult decât cei care vin din domeniu, ea reușește să facă față. Ajutată de faptul că deține cetățenie română, Rodica s-a angajat la o companie de consultanță în IT.
Fie pentru recalificare, fie pentru stabilire de noi relații sau lărgire a cunoștințelor, studiile de masterat sunt aproape indispensabile în prezent. Totuși, trebuie să te gândești încă din timpul licenței dacă alegi un alt domeniu, cum ajungi la masterat și ce faci mai departe…
