În Republica Moldova, concediul de maternitate s-a transformat dintr-un drept firesc într-o capcană pentru femei. Revenirea pe piața muncii devine o luptă dificilă, marcată de prejudecăți, lipsă de locuri flexibile și absența sprijinului real din partea angajatorilor sau a statului. În loc de protecție, multe mame se confruntă cu marginalizare.
Statisticile sunt grăitoare: jumătate dintre șomerii din țară sunt femei, iar peste 60% dintre acestea nu au o calificare profesională care să le permită reintegrarea rapidă. Deși situația este una alarmantă, autoritățile nu recunosc mamele ca un grup vulnerabil, ceea ce le lasă fără acces la politici speciale de sprijin sau programe dedicate.
Angajatorii, la rândul lor, evită să creeze locuri de muncă adaptate nevoilor părinților, în special a femeilor care îngrijesc copii mici. Lipsa programelor flexibile și a condițiilor prietenoase față de familie alimentează discriminarea și împinge tot mai multe femei spre șomaj de lungă durată sau migrație.
Oficialii promit schimbări și reforme în domeniul protecției sociale, însă până acum realitatea rămâne neschimbată. Legislația nu este dublată de măsuri concrete, iar inegalitatea de șanse persistă, afectând nu doar familiile, ci și întreaga economie.
Astfel, maternitatea în Moldova nu mai este o etapă firească a vieții, ci o alegere dureroasă între copil și supraviețuire financiară. Fără o strategie clară, femeile rămân singure în fața unui sistem care le penalizează exact pentru rolul pe care îl au în societate.
