Mai mult, în ultimul timp absenţele nemotivate, dar şi abandonul şcolar au atins cote mari în rândul elevilor din ciclul primar şi gimnazial, elevii preferând mai degrabă să-și ajute părinții la câmp ori să muncească cu ziua decât să meargă la școală. Aceste constatări au fost făcute în urma unui studiu realizat de Ministerul Educației, făcut public ieri. 
 
Institutul de Politici Publice la comanda Ministerului Educației a efectuat un recensământ şcolar și o analiză a impactului reformei structurale asupra calității educației în instituțiile de învățământ general din R. Moldova, în perioada mai/octombrie 2012. Analiza datelor colectate relevă faptul că, în vara acestui an, 57 de instituții școlare și-au închis ușile, iar 236 de cadre didactice au fost disponibilizate. Totodată, din cauza situaţiei demografice nefavorabile din R. Moldova, contingentul de elevi din instituţiile de învăţământ general incluse în studiu a scăzut cu 2,8% de la sfârşitul anului şcolar 2011/2012, până la începutul anului şcolar 2012/2013.

Conform studiului, pe parcursul verii anului 2011 aproape șapte mii de elevi din clasele I-IX au părăsit sistemul de învăţământ, pentru că au plecat peste hotare, iar alți peste 3400 de elevi – în anul 2012. De asemenea, au fost depistați elevi care au lipsit nemotivat la 75% din orele prevăzute în orar: 62 de elevi din învăţământul primar şi 189 de elevi din învăţământul gimnazial. Din cauza sărăciei, pentru că muncesc împreună cu părinții ori lucrează cu ziua prin sat 46 de copii de clasele primare şi 169 de elevi de gimnaziu au abandonat școala. Totodată, situaţia şcolară a 52 de copii rămâne necunoscută până în prezent.

În acest context, ministrul Educaţiei, Maia Sandu, a menționat că cifrele prezentate sunt descurajatoare și că „trebuie să vedem cum vom redistribui responsabilitatea de a avea grijă ca fiecare copil să meargă la şcoală, între instituţia de învăţământ şi administraţia publică locală. În prezent, lucrăm la un program naţional de contracarare a abandonului şcolar, care va fi finalizat în vară”, a declarat ministrul.

Avem nevoie de o instituție care să verifice calitatea învățământului

Potrivit Luciei Casapu, consultant senior la IPP, în anul curent de studii circa 2725 de elevi ai claselor I-XII s-au transferat într-o altă instituție de învățământ pentru că școala în care studiau a fost închisă, în timp ce de două ori mai mulți elevi și-au schimbat instituția unde studiau, deși aceasta funcționa. „Aceasta denotă faptul că părinții încep să caute o școală mai bună, dar ce înseamnă o școală mai bună? Credem că trebuie să creăm o Inspecție Școlară care să fie o instituție independentă de minister, ce ar face inspecții și ar publica rapoartele ca toată comunitatea să aibă acces la ele și să cunoască în ce școală învață copilul și ce calitate i se asigură”, a menționat ministrul Maia Sandu în cadrul prezentării analizei.

O altă problemă discutată în cadrul evenimentului, la care au participat și șefii direcțiilor raionale de profil, a fost lipsa cadrelor didactice tinere, dar calificate. „Este dificil să aducem astăzi tineri specialiști buni și să menținem cadrele didactice bune în sistem, pentru că avem un sistem prost de motivare pe toate dimensiunile”, a declarat Maia Sandu.

Lucia Casapu a mai spus că, în urma analizei datelor, se atestă creșterea numărului mediu de elevi per clasă, de la 19,2 în luna mai 2012, până la 20 de elevi în octombrie 2012. În același timp, 2/3 din clase conțin mai puțin de 20 de elevi. „Analiza datelor colectate relevă faptul că odată cu creşterea numărului mediu de elevi per clasă, cu unele excepţii, notele elevilor cresc. Astfel, dacă într-o clasă de-a IV-a, de șase-zece elevi, nota medie la matematică este 6,94, atunci într-o clasă de 36-40 de elevi, la aceeași disciplină, este 8,23”, explică Lucia Casapu.
În acest context, ministrul Educației susține că „la noi se pun note mai mari decât ar trebui să se pună și cred că acest lucru este dovedit, dacă comparăm sistemul de evaluare național cu reușitele noastre la testele internaționale, unde ne-am clasat pe locuri foarte proaste. Și atunci ne întrebăm: sau nu testăm ceea ce ar trebui să testăm, sau elevii noștri nu cunosc aceste lucruri”, a conchis ministrul.

Recensământul școlar a fost finanțat de Banca Mondială și în el au fost incluse instituțiile de învățământ general din toate raioanele și municipiile R. Moldova, cu excepția celor din stânga Nistrului.

Maia Sandu, ministrul Educației

Avem multe instituții mici în continuare și multă lume și-ar dori să le menținem, dar întrebarea este dacă ei vor să plătească pentru niște clase care sunt de două ori mai scumpe decât clasele obișnuite, chiar și în situația când rezultatele nu sunt bune. Eu cred că lumea înțelege că, în situația în care avem un declin demografic atât de mare, este necesar să continuăm reforma.

Nu există reforme ideale, nu există soluții care pot fi copiate din manuale, întotdeauna sunt lucruri pe care trebuie să le învățăm pe parcurs și pe care să le corectăm. De la 1 ianuarie, noi am trecut la noua formulă de finanțare. Chiar dacă există foarte multe instituții care se bucură și spun că au obținut o mai mare flexibilitate și că acum au obținut surse suplimentare și își pot permite să facă investiții pe care nu le-au putut permite în trecut, există și deficiențe. Noi acum colectăm aceste informații și chiar în acest an vom veni cu propuneri pentru modificarea formulei de finanțare.

Anatol Gremalschi, director de programe IPP

Sistemul nostru de învățământ este unul bun, dar reacționează lent la schimbările care se produc în societate. Dacă costul învățământului crește, întrucât metodele de predare-învățare sunt sofisticate, trebuie mijloace multimedia, bibliotecă școlară, cabinet multimedia la limbile moderne, costul crește, putem noi păstra sistemul vechi? Datele de acum ne arată că în cadrul sistemului au apărut contradicții, copilul care învață într-o clasă de patru-cinci elevi prin definiție ia un start târziu. Prin urmare, reformele sunt necesare și indicatorii ne demonstrează că trebuie să schimbăm sistemul.