Este critic, istoric literar, eminescolog şi filosof al culturii. În 1991 este ales membru de onoare al Academiei Române, iar în 1992 – membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Publică, din anii ’60, recenzii, studii literare în săptămânalul „Cultura” şi revista „Nistru”, impunând în gândirea critică o direcţie nouă eseisto-estetică. A debutat editorial cu micromonografia despre creaţia poetică a lui Grigore Vieru (1971). În 1974 a fost acuzat de naţionalism, blamat de către autorităţile comuniste, refuzându-i-se orice activitate publică. Este autor a numeroase cărţi, studii monografice şi eseuri privind evoluţia procesului literar din republică: „Întoarcerea la izvoare” (1985), „Creaţia lui Ion Druţă în şcoală” (1986), „Duminica valorilor” (1989), „O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia” (1996, 1997, 1998, 2002). Ca eminescolog, publică studiul „Narcis şi Hyperion” (1979), care înscrie un capitol aparte în eminescologia contemporană, punând în evidenţă un Eminescu global, un poet al Fiinţei. În 1987 a fost ales secretar al Comitetului de conducere, iar în 1991 – preşedinte al Uniunii Scriitorilor din Moldova, funcţie pe care a exercitat-o până în 2010. Este profesor la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, unde ţine un curs special despre Eminescu.
Pe distinsul om de cultură Mihai Cimpoi este dificil să-l găseşti. Se află mereu în deplasări între Chişinău şi Bucureşti, participă la diverse manifestări literare din mai multe localităţi de pe ambele maluri ale Prutului. Ieri, când l-am căutat pentru a-l invita la rubrica noastră, era în drum spre Soroca, unde avea o întâlnire la Liceul „Petru Rareş”.
În aceste zile, el participă activ la activităţile consacrate celor 175 de ani de la naşterea clasicului literaturii române Ion Creangă, care se desfăşoară, la Chişinău şi Iaşi, în perioada 27 februarie – 2 martie. La 1 martie, Mihai Cimpoi va prezenta în vechea capitală a Moldovei prelegerea „Limba română – „acasa” fiinţei”.
Mihai Cimpoi consideră că Ion Creangă este mereu actual. „Toate valorile noastre naţionale sunt actuale. În aceste zile, scriitorul humuleştean ne regenerează spiritul. În 1930, francezul Jane Boutiere a publicat prima monografie despre Ion Creangă, în care constata că el este un povestitor inegalabil în context naţional şi universal”, ne-a spus Mihai Cimpoi.
De altfel, anul trecut, reputatul academician a editat un volum despre Ion Creangă, „Sinele arhaic”, cu subtitlul „Dialecticele amintirii şi memoriei”. „Canonul este memorie. Ion Creangă este un scriitor canonic, care vine ca cea mai preţioasă moştenire”, a precizat exegetul.
În prezent, savantul definitivează Dicţionarul enciclopedic „Mihai Eminescu”, care va apărea la Editura „Gunivas” în toamnă, când acad. Mihai Cimpoi va împlini 70 de ani. Volumul va cuprinde peste 1000 de pagini. Concomitent, împreună cu o echipă de cercetători de la Institutul de Istorie şi Teorie Literară „George Călinescu” al Academiei Române, el lucrează la cea de-a doua ediţie a Dicţionarului General al Literaturii Române.
„Ne gândim şi la editarea operei complete, în patru volume, a lui Grigore Vieru, care sperăm să apară cu sprijinul financiar al Guvernului R. Moldova. Totodată, scriu o carte despre Ion Ghica, ce urmează să vadă lumina tiparului la Editura „Bibliotheca” din Târgovişte”, ne-a mai spus academicianul.
