Milionarul român Marius Ghenea: „Oamenii de afaceri se fac, nu se nasc…”

– „Sunt Marius Ghenea, tată, soţ, prieten şi, în cele din urmă, om de afaceri”. Aşa vă prezentaţi pe site-ul personal. Cum păstraţi echilibrul între muncă, viaţa personală şi atâtea reuşite în plan profesional?
– Cred că problema timpului – pentru a face unele activităţi – e relativă. Am învăţat să fiu destul de atent cu fiecare moment al zilei şi încerc să folosesc orice interval de timp pe care îl am la dispoziţie. De mai bine de 15 ani, sunt într-o legătură directă cu businessul – prin e-mail, telefon -, chiar şi atunci când sunt plecat. Încerc să răspund la toate mesajele, e-mail-urile, uneori chiar reuşesc să mai scriu câteva rânduri, fie pentru site-ul meu, unde postez opinii, comentarii despre business şi, în general, informaţie orientată către antreprenori, sau cum e în cazul de faţă – pentru această carte, pe care am scris-o printre picături, obligaţii de business şi diverse participări la diverse evenimente, precum participarea în Moldova la ICT Summit.

– Prima afacere a lui Marius Ghenea a fost un eşec sau una de succes?
– Am început să dezvolt o afacere antreprenorială imediat după terminarea facultăţii, acum douăzeci de ani. Prima afacere am început-o alături de doi foşti colegi de facultate şi a fost una de mare succes, care a devenit în timp lider nu numai naţional, dar şi regional, de distribuţie şi de IT. Practic, am început o afacere de asamblare de calculatoare în anii `90, ulterior dezvoltându-ne în opt ţări din regiune – ţări din fosta Iugoslavie, Bulgaria, chiar R. Moldova – , unde în 1998 am deschis un subsidiar şi am dezvoltat această afacere pe parcursul a câţiva ani. A fost un succes şi aici, pe piaţa locală. Ulterior, la sfârşitul lui 2001, am vândut acea afacere, realizând un exit. Apoi, am început alte afaceri, am dezvoltat alte businessuri în zona de retail, zona on-line, magazine e-commerce, dar şi afaceri mai tradiţionale în industrie şi distribuţie. Am ajuns în momentul de faţă să am investiţii active în circa şapte-opt companii, după ce am realizat cel puţin patru – cinci exit-uri de succes.

– A fost uşor să porniţi afaceri în Europa de Sud-Est în perioada anilor 2000?
– Nu, n-a fost uşor şi, uitându-mă acum înapoi, cred că mi s-ar părea imposibil să fac acele afaceri, într-o asemenea zonă, mai ales dacă ne amintim că în acea perioadă lucrurile erau mult mai complicate decât acum. Nici acum nu sunt simple, dar atunci exista o instabilitate politică, şi nu doar în România, ci în toate ţările din regiune. Niciuna dintre ţările din regiune nu era integrată în UE, erau tot felul de conflicte politice, chiar şi militare, inflaţie galopantă, devalorizarea monedelor… Ţin minte că acestea erau preocupările noastre chiar şi atunci când am venit aici, în RM. Iar ceea ce am constatat, cel puţin pentru businessul de calculatoare, a fost că am venit în locul potrivit şi la momentul potrivit, pentru că, la sfârşitul anilor `90, exista o cerere foarte mare de calculatoare în Moldova, nu era o ofertă foarte competitivă şi am câştigat în mai puţin de un an o cotă de piaţă de peste 25 la sută, fiind cei mai importanţi jucători din acea piaţă. Dacă atunci am reuşit să facem aceste lucruri, probabil se poate de investit în continuare cu succes în afaceri, deoarece situaţia este mai stabilă acum şi prezintă anumite avantaje pentru oamenii de afaceri. Am în vedere nu doar stabilitatea economică şi financiară, cât mai mult faptul că, între timp, a crescut nivelul nostru de educaţie în afaceri, mai ales al celor tineri, care încep să înţeleagă mai bine ce înseamnă dezvoltarea unei afaceri antreprenoriale şi ce înseamnă să faci business.

– Aveţi cea mai mare reţea de magazine on-line din România. Este rentabilă o astfel de afacere pe piaţa românească?
– În România există deja o creştere rapidă a comerţului electronic. Acesta este cel mai modern tip de comerţ, care, prin comparaţie cu comerţul tradiţional, are avantaje la preţ, avantaje logistice la livrare, informaţii complete pentru clienţi, flexibilitate la metodele de plată şi, nu în ultimul rând, economie de timp, deoarece consumatorul stă în spatele calculatorului, îşi face comanda şi nu se duce la un centru comercial. Din acest punct de vedere, am văzut o creştere a încrederii din partea consumatorilor români, mai ales pe pieţele mature cu comerţ electronic. Grupul nostru are opt magazine on-line în momentul de faţă, fiecare fiind specializat pe o anumită zonă: produse IT, electronice, electrocasnice, jucării, îmbrăcăminte, încălţăminte, accesorii, flori. E un business care creşte foarte repede şi sunt convins că şi aici, în RM, chiar dacă este o piaţă mai mică, există tendinţa de dezvoltare a shoppingului on-line.

– Deci, putem afirma că shoppingul on-line este una dintre afacerile viitorului?
– Va fi liderul viitorului şi n-am nicio îndoială că mergem în această direcţie, pentru că, dacă ne uităm la diverse trenduri din pieţele internaţionale, precum ar fi piaţa matură din SUA, comerţul electronic a ajuns la paritate cu comerţul tradiţional, UE este la o medie de 20 la sută, iar în România cred că suntem la un nivel de trei la sută faţă de totalul comerţului electronic şi mă gândesc că în Moldova procentul poate fi mai mic. Noi am mers cu un pas înainte şi în partea de structură, şi în cea de maturizare a pieţei de comerţ electronic. Printre altele, avem şi o Asociaţie a magazinelor on-line, al cărei preşedinte sunt şi încercăm să conturăm nişte acţiuni de studiu şi de dezvoltare a pieţei on-line, astfel încât să ajutăm la creşterea încrederii consumatorului, dar şi la respectarea unui cod de bune practici şi standarde de calitate, care sunt necesare în comerţul on-line.

– Cunoaşteţi alte domenii posibile în care ar putea fi dezvoltate afaceri în RM?
– Ca şi în România, cred că există un potenţial insuficient exploatat în zona de agricultură, chiar dacă-i la polul opus IT-ului şi zonei on-line. Aici sunt câteva produse consacrate: vinurile moldoveneşti, dar şi domenii care au de-a face cu alimentele. Ajungem într-o eră în care alimentele costă din ce în ce mai mult şi chiar ne pregătim pentru o criză a alimentelor. Cred că investiţiile în aceste zone agricole sunt nu numai eficiente din punct de vedere economic, dar în acelaşi timp şi durabile, care pot contribui la avansarea unei ţări. Lucrul este e valabil şi pentru România, şi pentru Moldova. Mai sunt de interes şi zonele de servicii, mai ales servicii profesionale de consultanţă, training, dar şi serviciile medicale – o zonă cu multe oportunităţi. Aş fi cointeresat să investesc în asemenea zone…

– Am menţionat că sunteţi printre puţinii business-angels din România. Ce prezintă conceptul de business-angel?
– Business-angel sau îngerul investitor este o noţiune care a apărut cu precădere în SUA pentru investiţii din zona IT. Trebuie să fie o persoană fizică cu multă experienţă în domeniul business, de obicei – un înger investitor, fost antreprenor, care a dezvoltat nişte afaceri de succes cu posibilităţi financiare semnificative şi care este dispus să investească. Un business-angel nu participă la conducerea firmei şi nu se implică în activitatea operaţională. Dacă ne uităm la companii uriaşe precum sunt Google, Apple, primele investiţii semnificative pe care le-au primit aceşti antreprenori au fost de la asemenea business-angels, investiţiile lor fiind de la 100 mii până la un milion de euro.

– Este lucru pe care îl faceţi în emisiunea „Arena leilor”…
– Exact. Dar nu numai în „Arena leilor”. Emisiunea dată este un format tipic de business-angel investment. Evident, eu investesc în această structură deoarece mulţi antreprenori vin la mine cu proiectele lor şi au nevoie de o finanţare. Noi încercăm să aducem ideea de business-angel-investors, dar şi de seed-investors, care se numesc investitori de fonduri şi investesc primele seminţe de finanţare şi venture capital – fonduri de risc. Îi invităm să contribuie cumva la investiţiile respective, în măsura în care proiectele li se par interesante. Un proiect şi concept destul de interesant, pentru un antreprenor la început de drum sunt propuse proiecte valoroase, menţionându-se că s-ar putea face şi mai multe, dar lipsesc investiţiile necesare. Atunci noi oferim posibilitatea să-şi prezinte proiectele şi să obţină investiţia de care au nevoie.

– Vă gândiţi să lansaţi afaceri şi în R. Moldova?
– Există pentru câteva dintre companiile în care investesc în România nişte posibilităţi reale de a se extinde în RM. Bineînţeles – în baza unor sinergii de limbă, cultură şi tradiţie, dar şi geografic suntem apropiaţi, pieţele pot fi servite destul de uşor dintr-o singură locaţie sau de o companie care să fie în România. Dar nu există în momentul de faţă un plan de afaceri organizat. Separat de aceasta,
sunt câţiva tineri antreprenori din Chişinău cu care am discutat şi care au nişte proiecte de afaceri interesante. În măsura în care voi fi convins, s-ar putea să investesc alături de ei.

– Ce recomandări aveţi pentru tinerii din Moldova care şi-ar dori să investească într-o afacere?
– Cred că educaţia este vitală în acest moment, în orice loc al planetei. Cu atât mai mult, când vorbim de ţări mai mici, cum sunt ale noastre, unde putem face o diferenţă prin educaţie, atât în plan individual, cât şi în ansamblul societăţii. Iar mulţi dintre tinerii din R. Moldova urmează deja cursuri în România, în oraşele mari, unde sunt centre universitare puternice. Eu însumi sunt profesor de antreprenoriat în programe executive MBA Master School Management şi văd cât mai mult interes din această parte. De asemenea, le-aş recomanda tinerilor din Moldova să fie numai ochi şi urechi, ca să prindă toate programele interesante care au loc aici, căci pare să fie o structură de programe extrem de competitivă. În măsura în care ei află de ele şi înţeleg programele, s-ar putea să vadă şi să obţină o bursă sau o finanţare parţială pentru afacerea lor.

– Pe lângă studii, traininguri şi programe, ce calităţi ar trebui să mai aibă un om sau o echipă atunci când vrea să-şi lanseze o afacere?
– Cred ca primul lucru, în afară de experienţă şi studiu, este echipa însăşi. O echipă potrivită poate să facă diferenţa dintre eşec şi succes, dacă această echipă este formată din oameni care au o filozofie a vieţii asemănătoare, aspiraţii similare, astfel încât ei să lucreze bine în echipă. Asta se întâmplă, de obicei, cu oameni din aceleaşi generaţii, cu studii din aceleaşi domenii, care au preocupări şi abilităţi complementare. Într-o echipă e foarte bine ca unul dintre membrii ei să fie mai bun pe finanţe, altul – pe comercial şi un al treilea – pe operaţiuni, astfel încât să fie buni ca echipă.

– Aţi venit la Chişinău pentru a participa la ICT Summit. Cum vi s-a părut organizarea ICT Summit?
– Mi s-a părut un eveniment foarte amplu, nu m-am aşteptat să găsesc aşa ceva la Chişinău. M-am bucurat să fac lansarea oficială a cărţii mele în R. Moldova – „Antreprenoriat, drumul de la idei către oportunităţi şi succes în afaceri”. Am fost surprins să văd participarea – atât din punct de vedere numeric, cât şi calitativ – a specialiştilor din străinătate, din peste 10 ţări. Ceea ce înseamnă că R. Moldova prezintă interes, iar pe de altă parte înseamnă că organizatorii au făcut o treabă bună.

– „Antreprenoriat…” este o carte pentru oricare cititor?
– Pentru acel interesat de antreprenoriat. Nu este adresată antreprenorilor care au deja o afacere sau celor care vor sa pornească mâine o afacere. E adresată unui grup mult mai larg de oameni care sunt pur şi simplu interesaţi de antreprenoriat. Dacă te gândeşti să-ţi dezvolţi propria afacere, această carte te ajută să înţelegi ce să faci şi ce să nu faci, astfel încât să minimalizezi greşelile pe care le-ai putea face şi să maximizezi succesele pe care le-ai putea avea. Cartea este un manual al antreprenoriatului, nu este povestea mea romanţată.

– Când v-aţi lansat afacerile, v-aţi condus după cărţi, studii sau de greşelile altor antreprenori?
– Am studiat tot timpul, nu doar la facultate, pe toate subiectele legate de afaceri, finanţe, marketing, management, astfel încât să înţeleg cum pot face faţă diverselor probleme pe care le aveam. Studiez şi acum. Evident, studiul meu e centrat pe antreprenoriat şi genul respectiv de informaţii, pentru că, ulterior, trebuie să transmit informaţiile cursanţilor mei sau la evenimentele unde conferenţiez. Uneori, poţi să înveţi multe lucruri şi să eviţi unele greşeli, învăţând de la alţii, care au experimentat înaintea ta. De altfel, în carte am spulberat câteva mituri în antreprenoriat, unul dintre care este că antreprenorii se nasc, nu se fac. Eu spun că antreprenorii se fac. Există unele calităţi native pentru un antreprenor bun, dar ele trebuiesc educate.

– Cât timp v-a luat scrierea cărţii?
– O jumătate de an a fost scrierea propriu-zisă. Cu toate acestea, antreprenoriatul ar merita mii de pagini, ca să acoperi cu detalii toate subiectele de interes. Din această cauză, multe dintre capitole sunt contractate la anumite esenţe pe care am încercat să le transmit cititorilor. Realmente, pentru a citi această carte, nu este nevoie de studii anterioare în marketing, management sau finanţe…

– Aveţi un jurnal impresionat de călătorii, cu peste 100 de ţări în care aţi fost. Cum de mai reuşiţi şi să călătoriţi?
– Călătoresc de douăzeci de ani. De multe ori, am făcut-o din interes de business, dar am încercat să îmbin utilul cu plăcutul. Mereu m-am bucurat un pic de zona în care eram, fie în Orientul Îndepărtat, America de Sud, Africa sau SUA, singur sau împreună cu familia. Iar în ultimii ani, de prin 2007, nu mai am un program tipic de birou şi dispun de o perioadă de timp mai flexibilă. Nu e că muncesc mai puţin, am o mai mare flexibilitate a timpului. Eu pot să fiu la fel de productiv la miezul nopţii sau în weekend, oriunde în lume, de pe tastatura notebook-ului, comunicând prin internet şi cred că asta mă ajută să salvez mult timp, reuşesc să reconciliez problematica work-life balance între muncă şi viaţa personală. Mă bucur că pot să petrec weekendul şi vacanţele alături de familia mea în diferite locuri.

– Ce schimbări aţi observat în Chişinău de data aceasta?
– Există multe schimbări semnificative de la ultima vizită. Dar mai există multe lucruri care merită îmbunătăţite, în special pe partea infrastructurii. Dacă vorbim de Chişinău, faţă de acum 10 ani, există o îmbunătăţite atât la nivelul serviciilor, cât şi la felul în care arată oraşul. Totuşi, cred că R. Moldova rămâne în continuare fascinantă, atractivă prin diversitatea sa, varietatea de culturi, tradiţii, populaţie, inclusiv la mâncare şi băutură. Dar există, din păcate, şi o sursă de tensiuni, de dispute care trag înapoi dezvoltarea republicii.