Moldova colapsului economic și politic

Apoi, Uniunea Europeană decide suspendarea finanţării pentru Republica Moldova până la formarea unui nou guvern care să poată purta negocieri cu Fondul Monetar Internaţional. Așadar, nici Banca Mondială, ori FMI nu mai ajută. Între timp, analiştii estimează că în doar 3-4 luni ţara va intra în incapacitate de plată.

„În legătură cu evoluțiile macroeconomice nefavorabile și insuficiența surselor interne (VMS și veniturile din privatizare) și externe (împrumutul Băncii Mondiale, DPO) de finanțare a deficitului bugetar aprobat pe anul 2015, se impune aplicarea procedurii de suspendare a cheltuielilor bugetare, conform art. 10 și art. 40 din Legea nr. 847-XIII din 24 mai 1996 privind sistemul bugetar și procesul bugetar (cu modificările ulterioare).

În acest context, în baza cadrului legal existent, finanțarea de la bugetul de stat se va efectua doar pe cheltuielile cele mai necesare, care asigură funcționalitatea instituțiilor bugetare (cheltuieli de personal – salariile, cheltuieli de regie și alte cheltuieli fără de care instituția n-ar putea funcționa), în rest, cheltuielile ce țin de procurări, reparații și investiții urmează să fie suspendate atât la componenta de bază cât și la componentele mijloacelor speciale și fonduri speciale.

Astfel, întru evitarea unor blocaje financiare, generate de neplata în sectorul bugetar, procedurile de achiziții pe aceste tipuri de cheltuieli urmează să fie stopate. Această activitate este impusă de faptul că, Guvernul în exercițiu este în imposibilitatea de a iniția procedura de rectificare a bugetului de stat. La problema în cauză se va reveni odată cu investirea noului Guvern și reluarea consultărilor cu Fondul Monetar Internațional”.

Pe cealaltă parte, decizia UE de a suspenda suportul bugetar – o finanţare de 40,7 milioane de euro – vine să stimuleze crearea unei coaliţii de guvernare la Chişinău, după ce premierul Republicii Moldova, Chiril Gaburici, şi-a anunţat demisia la 12 iunie, pe fondul unei anchete privind presupusa falsificare a unei diplome de studii. „Noul Guvern va trebui să contacteze imediat Fondul Monetar Internaţional pentru a solicita un nou acord de finanţare. În acest moment, aşa cum se ştie deja, ţinem cont de două aspecte: de criza bancară şi de stabilitatea macrofinanciară a ţării”, declara Pirkka Tapiola, şeful Misiunii UE la Chişinău.

Directorul Băncii Mondiale (BM) pentru Moldova, Alex Kemer, a recomandat autorităţilor că cele trei bănci aflate în prezent sub administrare specială – Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank – să fie lichidate, întrucât orice încercare de a naţionaliza şi recapitaliza Banca de Economii nu ar spori doar costul direct pentru bugetul public, dar ar crea şi un risc ca banii contribuabililor să fie utilizaţi pentru a acoperi pierderile ascunse şi pierderile potenţiale pe viitor. „Nu este exclus că o parte din datoriile restante ale Băncii de Economii sunt către persoane implicate în această fraudă. Dacă acest lucru ar fi adevărat, revitalizarea Băncii de Economii le-ar permite să extragă şi mai mulţi bani din contul contribuabililor”, accentua Alex Kremer.

„Învățământul” ar fi primit 8,23 miliarde lei

Potrivit unei analize realizată de Expert-Group, înainte de anunțarea austerității bugetare din iunie 2015, Guvernul avea deja planificate venituri la Bugetul Public Național de peste 45 miliarde de lei. Dintre acestea 30,4 miliarde ar fi trebuit să fie direcționați spre Bugetul de Stat, 13,5 miliarde – spre Bugetul de Asigurări Sociale și 5,16 miliarde – spre Fondul de Asigurări Obligatorii din Medicină.

Veniturile la Bugetul de Stat au fost generate în mare parte din TVA – 15,43 miliarde lei, în timp ce accizele contribuie cu 3,93 miliarde la Bugetul de Stat, veniturile din impozitul pe venit al persoanelor fizice – cu 2,61 miliarde și cele din impozitul pe venit al persoanelor juridice – cu 2,38 miliarde. În plus, din granturile externe provin 2,76 miliarde lei sau circa 40 dolari SUA pe cap de locuitor.

Sectoarele care ar fi primit cea mai mare finanțare din Bugetul de Stat sunt Învățământul – 8,23 miliarde lei, Asigurarea și Asistența socială – 6,18 miliarde și transferurile către Unitățile Teritorial-Administrative – 5,88 miliarde lei. În același timp, dintre sectoarele cu cea mai mică finanțare de la buget se numără Apărarea Națională – 450 milioane lei, Știința și Inovație – 420 milioane lei și Protecția Mediului – 360 milioane lei.

În acest context, fostul ministru al Finanțelor, Veaceslav Negruță, afirma că autoritățile au la dispoziție cel mult 6-8 săptămâni pentru a evita un colaps. „Vedem finanţele publice care sunt în pragul blocajului de onorare a obligaţiunilor pe intern. Aici, deocamdată, nu simţim acel miliard lipsă, dar, când va fi pus ca datorie publică, va fi resimţit de fiecare agent economic, de fiecare contribuabil. Evident că este vorba despre pierderea încrederii din partea partenerilor şi donatorilor externi. Despre investiţii serioase nu putem vorbi. Moldova a devenit atractivă numai pentru investiţiile din zonele off-shore, sau cu risc sporit şi cu caracter speculativ”, menţiona Veaceslav Negruţă. Mai mult, potrivit acestuia, riscul ca Guvernul să nu-și mai poată onora plățile interne este major, întrucât leul moldovenesc a început iarăși să se deprecieze.

Totuși, atât timp cât Republica Moldova nu are Guvern, nu poate fi făcută nicio rectificare la bugetul de stat. Iar potrivit analiștilor economici, chiar dacă ţara iese din criza politică, FMI se întoarce pentru negocieri abia în octombrie – cu o lună înainte de termenul estimat pentru intrarea în incapacitate de plată.