Cine și cum a denaturat noțiunea de „protest” în R. Moldova și ce factori ar putea trezi starea de responsabilitate socială, am încercat să aflu de la câțiva analiști, dar și de la tineri specialişti din diferite domenii de activitate.

„Protestele adevărate trebuie să aibă o scânteie”

„În R. Moldova în anul 2015 – începutul lui 2016 s-a acumulat un puternic potențial protestatar, provocat în mod special de delapidările efectuate de sistemul financiar-bancar de guvernările AIE”, consideră analistul politic, Ion Tăbârță. El este de părere că cei care au condus protestele în toamna anului 2015 nu au gestionat cel mai bine spiritul potențial din societatea moldovenească, existent în acea perioadă, ei acționând după principiul „totul sau nimic”. „Ulterior, protestele au fost „încălicate” și de exponenții partidelor proruse, care nu au fost protestatari reali, dar mai degrabă niște protestatari impostori. Guvernarea a speculat foarte bine eclectismul protestatarilor moldoveni, dispersându-i foarte abil prin revenirea la alegerea directă a șefului statului, o revendicare esențială din timpul protestelor”, subliniază Tăbârță.

În viziunea sa, factorii care pot determina oamenii să iasă la proteste sunt foarte variați. Analistul evidențiază faptul că avem proteste reale, dar avem și proteste organizate de partidele politice. Cele din urmă fac parte din strategia formațiunilor politice, acestea folosindu-și toate resursele pentru a scoate oamenii în stradă. „Protestele adevărate trebuie să aibă o scânteie. În anul 2015 ieșirea oamenilor în stradă a fost provocată de „furtul miliardului”, la începutul anului 2016 de instituirea unui guvern condus de PDM. La fel au stat lucrurile și în aprilie 2009, când protestele au fost generate de suspiciunea tinerilor că alegerile parlamentare au fost fraudate de guvernare”, își amintește interlocutorul meu.

Ion Tăbârță consideră că oamenii nu sunt mulțumiți de situația lor și chiar dacă aparent s-au deprins cu ea, în orice moment ar putea ieși în stradă dacă vor fi „provocați” de vreo decizie a puterii politice. „Spre exemplu, decizia de federalizare a R. Moldova, în versiunea propusă de președintele Igor Dodon, poate provoca proteste de amploare. Spre deosebire de România sau SUA, la noi nu s-a format încă acea cultură politică și civică participativă, care ar duce ieșirea în stradă a populației, cu scopul de a pune presiune asupra puterii politice pentru orice abatere de la normele democratice”, conchide analistul politic. El constată că R. Moldova încă învață democrația, de aceea anumite chestiuni, care în societățile dezvoltate sunt derapaje de la rigorile democratice, la noi nu reprezintă lucruri grave la adresa democrației.

„A patra putere în stat este strada”

Protestele masive din România au scos la rampă mai mulți analiști care au anunțat că orice guvernant trebuie să țină cont de părerea justificată (sau nu) a unei minorități protestatare care-și manifestă doleanțele față de un anumit lucru. În opinia lui Raimar Wagner, coordonator de proiecte în România al fundației liberale germane „Friedrich Naumann” pentru Libertate, ar fi bine ca părțile să ajungă la un consens. „Acum, în România avem cel mai recent caz când Guvernul, cu sprijinul majorității din Parlament, încearcă să schimbe lucrurile la propriu într-o noapte de marți, în ciuda faptului că aproape 100 mii de oameni le-au zis săptămâna trecută, prin protest democratic în toată țara, că nu sunt de acord cu acest lucru. În mod spontan, am fi tentați să afirmăm că, astfel, clasa politică nu ascultă deloc. Pe de altă parte, opoziția, care face parte tot din clasa politică, a protestat împreună cu cetățenii și s-a raliat indignării lor. PNL propune o moțiune de cenzură, deci ascultă de protestatari și reacționează”, consideră expertul român.

El observă că în acest caz sunt implicate toate cele trei puteri în stat, prin instituțiile lor, iar separația puterilor este acum contrabalansată de ceilalți actori. „Pe lângă tradiționala presă, în acest moment, a patra putere în stat este strada prin vocile cetățenilor sinceri indignați”, subliniază specialistul.

„Ăștia ne-au furat trecutul, acum ne fură viitorul”

Raimar Wagner este de părere că dacă facem abstracție de partizanatul politic, oamenii sunt determinați să iasă în stradă din cauza sentimentului de nedreptate. Acesta spune că în era internetului și a vitezei informației, lumea stă rar să digere lucrurile. „Lipsa de dialog accentuează sentimentul de intoleranță și într-un sfârșit se ajunge la protest deschis. Percepția la protestele din România, indiferent dacă aceasta este realitatea sau nu, este după modelul „ăștia ne-au furat trecutul și acum ne fură și viitorul”. La fel, nu s-a cerut demisia Guvernului, ci retragerea ordonanțelor. Când nu ești ascultat și nici băgat în seamă, reacția normală e de supărare și furie. În zilele următoare ar trebui să ne așteptăm la proteste mai mari”, presupune interlocutorul meu.

În viziunea sa, probleme și nemulțumiri sunt și vor exista întotdeauna în orice societate democratică. Potrivit lui, au existat și în R. Moldova momente de nemulțumire puternică, iar câțiva tineri au plătit cu viața în aprilie 2009. „Au mai urmat și alte proteste populare, care nu au fost politice. În acest moment cu bunele și relele lui există un Parlament funcțional, un Guvern funcțional și un președinte declarat prorus hiperactiv, dar ales democratic. La fel sunt sigur, că și în Moldova eventualele derapajele de neconstituționalitate viitoare vor fi sancționate dacă nu de celelalte instituții democratice, atunci de stradă. Nu cred că există în acest moment, în Moldova, o emoție negativă nouă care să genereze astfel de mișcări și nici nu doresc asemenea lucru cetățenilor voștri”, conchide Wagner.

În privința nemulțumirilor vechi: corupție, miliardul furat, sărăcia unora și bogăția necinstită a altora, el admite că toate adunate la un loc ar putea genera picătura care să verse paharul.

Protestele au efect doar când pun în pericol pierderea puterii

Contactat de TIMPUL, Dumitru Budeanschi, analist economic în cadrul Expert Grup, a declarat că fiecare dintre noi se revoltă în diferite moduri atunci când se ciocnește cu anumite manifestări ale unui sistem corupt, însă, nu întotdeauna suntem gata să ieșim în stradă. „Moldovenii vor protesta atunci când valoarea beneficiilor așteptate de la participarea la manifestațiile stradale vor depăși de câteva ori costurile totale de participare. Fiecare persoană își rezolvă propria sa ecuație, cu variabilele și parametrii stabilite de aceasta, reieșind din datele la care au acces: percepțiile individuale, simpatiile politice, ideologice, apartenența la diferite comunități, inteligență, frică, ură etc., și ia decizia pe care o consideră corectă la momentul respectiv”, opinează expertul.

El se arată convins că orice protest, în special unul de masă, este luat în calcul de politicieni, însă ei își rezolvă propria ecuație. „Până la un anumit nivel se poate întâmpla ca rezultatele de la proteste să nu fie cele așteptate, ba chiar invers. Cu părere de rău, în cele mai multe cazuri influența asupra deciziilor politicienilor nu este determinată de cât de „îndreptățite” sunt cerințele, ci cât de mult este pusă în pericol pierderea puterii”, subliniază Budeanschi.

„Vor ieși la protest când vor înțelege că aceasta e unica soluție”

Antropologul Nicu Vrabie consideră că în R. Moldova este destul de dificil să scoţi oamenii la protest, deoarece din experienţă se cunoaşte că rezultatele în urma unei manifestaţii nu sunt tocmai cele aşteptate. În viziunea sa, mulţi cetăţeni se tem să iasă la proteste, deoarece le este frică să nu-şi piardă locul de muncă sau să nu fie persecutaţi. „Există o categorie de oameni care nu cred în proteste. Ei afirmă că acestea sunt organizate de persoane dubioase şi nu doresc să se implice. Mulți ar fi dispuși să iasă în stradă dacă vor avea convingerea că în fruntea manifestanților stau persoane corecte și au un scop nobil. Oamenii vor ieşi masiv la protest când vor înţelege, aceasta este unica soluție”, spune tânărul specialist.

În opinia antropologului, cultura de a protesta, atunci când vezi că eşti furat şi amăgit, se creează în timp. „Această calitate o deţin popoarele conştiente şi dezvoltate, deoarece ei înţeleg faptul că atunci când protestezi, nu încalci nicio lege, pur şi simplu arăți că ești nemulțumit. Cea mai periculoasă este persoana prinsă în colţ, cea care nu mai are nimic de pierdut – ori moare, ori schimbă ceva”, a concluzionat Nicu Vrabie.

„Să aruncăm naibii în aer mocirla în care trăim”

Potrivit jurnalistei Irina Staver, în R. Moldova de acum se coace o mocirlă. Ea susține că s-ar bucura dacă la un moment dat aceasta ar exploda și ar scoate mucegaiul politic, așezat de mai bine de un sfert de secol de către politicienii și funcționarii publici corupți și parazitari. „Cu mare regret, înțeleg însă că în statul nostru, spre deosebire de SUA sau România, cel mai mult lipsește anume marea mobilizare socială – marea solidaritate moldovenească. Primordial e să ne adunăm și să aruncăm naibii în aer mocirla în care trăim ani la rând, iar asta se face prin proteste”, constată interlocutoarea mea.

Jurnalista spune că singurul factor viabil pentru statul eșuat R. Moldova, în condițiile actuale, este conștientizarea și ieșirea masivă în stradă a cetățenilor.

Proteste răsunătoare, dar rezultate modeste

În cei 25 de ani de independență, R. Moldova a fost marcată de mai multe acțiuni de protest de amploare, specialiștii însă consideră că acestea nu au schimbat radical mersul lucrurilor. Pe 7 aprilie 2009, în centrul Chișinăului s-au adunat peste 30 mii de persoane ca să protesteze împotriva victoriei comuniștilor la alegeri, scandând „Vrem alegeri repetate” și „Jos comuniștii”. Liderii opoziției susțineau că alegerile au fost fraudate, cerând organizarea unui nou scrutin. Unii manifestanți au pătruns în clădirea Parlamentului și în cea a Președinției și le-au incendiat. În urma protestelor s-au înregistrat trei victime, iar numeroase persoane au fost maltratate în arestul poliției.

Cea mai recentă revoltă socială a avut loc la 6 septembrie 2015 și se consideră cea mai amplă manifestație de protest din ultimii 25 de ani. La acțiune, potrivit Platformei Demnitate și Adevăr, au participat peste 100 de mii de persoane. Imediat după protest, în centrul Capitalei a fost lansat un orășel format din sute de corturi. Protestatarii au decis să rămână în Piața Marii Adunări Naționale până când revendicările le vor fi ascultate. Au urmat cinci luni cu ample manifestații de protest atât în Capitală, cât și în toată țara, însă guvernarea a ignorat aproape în totalitate revendicările cetățenilor, doar mimând un dialog cu aceștia.

VOX

De ce moldovenii nu protestează împotriva sistemului corupt?

Ana Stamati, colaboratoare în cadrul Academiei de Științe a Moldovei
„La noi lucrurile chiar merg de-a-ndoaselea în toate domeniile: sectorul serviciilor publice, medicină sau educație, iar noi, totuși, acceptăm ceea ce avem din cauza fricii, din comoditate și uneori din nesiguranță. Sunt motive să ne revoltăm, dar nu știu dacă ieșitul în stradă ar rezolva ceva în situația în care avem guverne învestite la miez de noapte. Cea mai puternică revoltă împotriva corupției ar fi curajul de a face lucrurile corect. Acest manifest va avea putere atunci când se va produce o schimbare la nivel de percepție a ceea ce e normal și ceea ce nu e normal, ceea ce se acceptă și ceea ce n-ar trebui să acceptăm. Acest lucru cere efort, timp, iar uneori, din păcate, costă vieți. Ieșitul în stradă este întors tot împotriva noastră”.

Ion Macovei, moldovean stabilit în Polonia
„Chiar dacă, pe fundalul protestelor din Occident, moldovenii par pasivi, ar fi greșit să spunem că cetățenii R. Moldova nu ies în stradă când ceva nu le place. Protestele pașnice din Chișinău de la începutul anului 2015 au fost o expresie sinceră a nemulțumirii generale față de furtul din sistemul bancar, situația economică proastă, compromiterea alianței de guvernare etc. Acest avânt s-a stins treptat, când în mișcarea antiguvernamentală s-au implicat socialiștii și simpatizanții lui Renato Usatîi. Protestele de la început s-au transformat în marșuri organizate de lideri dubioși.

Românii de peste Prut au trecut prin tragedia de la Colectiv, iar revolta spontană ce a urmat după acest eveniment trist a provocat demisia Guvernului de la București. Oamenii au simțit că pot schimba ceva în țara lor. Probabil, moldovenii nu au încă această convingere. În plus lipsește un lider cu o reputație nepătată, care ar putea mobiliza lumea. Un exemplu frumos de mobilizare a arătat diaspora, dar aceasta a trebuit să lupte cu o mașinărie întreagă de manipulare din patria lor și cu prevederi anacronice din Codul Electoral”.
 
Mariana Galben, jurnalistă
„Oamenii din R. Moldova, din păcate, sunt cam răbdători. S-a furat miliardul, au protestat câteva sute de mii într-o zi apoi câteva mii în altă zi, și câteva zeci au stat în corturi câteva luni, dar degeaba. Fărădelegile nu s-au oprit aici, a fost ales un guvern la miez de noapte. Mai multe legi s-au adoptat fără a fi întrebată societatea civilă. Moldovenii se revoltă pe internet, dar nu ies în stradă.

Tinerii, care reprezintă forța motrice a revoltelor, rămân tot mai puțini acasă. Mulți dintre cei rămași sunt angajați în funcții bugetare și nu-și riscă bucățica de pâine ieșind la proteste. Alții fie sunt indiferenți, fie sunt spălați pe creier cu floricele prezentate la televizor. Cred că oamenii ar ieși la proteste masive numai dacă nu s-ar mai plăti salariile și pensiile, dacă brusc s-ar scumpi pâinea. Adică în Moldova se simte că tot mai aproape este stomacul decât valorile, demnitatea etc. Altfel spus, aici oamenii nu protestează împotriva fărădelegilor sau dacă o fac, atunci spiritul protestatar nu-i ține prea mult. Nimeni nu mai stă în stradă să protesteze împotriva actualului președinte, care a fost tare contestat după alegeri”.