Monstruoasa coaliţie sau principiile și valorile partidelor proeuropene moldoveneşti

Aceiași oameni, aceleași năravuri…

Mai mult ca atât, nici nu se știe când va avea loc prima ședință a noului parlament. Şi asta în timp ce trebuie rezolvate probleme grave, începând de la gaura de peste 10 miliarde de la BEM și terminând cu norii grei ce se abat asupra economiei Moldovei ca rezultat al lipsei reformelor structurale în economie. Între timp, juriștii partidelor se întrec în interpretări: când trebuie să aibă loc prima ședință a parlamentului: pe 29 sau 30 decembrie? Cam asta este ceea ce-i preocupă pe falnicii „învingători” ai scrutinului din 30 noiembrie. Din asta rezultă că se intenționează de a întinde timpul până în ultima zi, când de fapt, vor fi luate pe ascuns cele mai importante decizii privind formula viitoarei guvernări.

Negociatori butaforici

După o campanie butaforică, societăţii i se prezintă partea a doua a spectacolului –„negocierile” de formare a noului guvern. Am plasat cuvântul negocieri între ghilimele deoarece indivizii cu mutre vajnice care se ascund de presă și fac declarații în doi peri sunt niște clovni, niște circari care în realitate nu au nici un mandat de a negocia. Este acel os pe care partidele noastre dragi, îl aruncă în cel mai proeuropean mod societăţii, ca să-i închidă gura. Cu patru ani în urmă acest os se numea „principii și valori”, acum se numește „structura viitoarei guvernări”. Aceeași Mărie, dar cu altă pălărie! Oamenii asistă neputincioși şi enervaţi la această bătaie de joc „proeuropeană până în măduva oaselor”.

Ce fac în realitate PLDM, PD și PL?

Este o întrebare fără un răspuns clar. Unicele concluzii pot fi trase din săgeţile pe care le trimit partidele unul altuia prin intermediul bloggerilor de partid sau site-urilor anonime.

Oficial, Partidul Liberal Democrat urmează să-l propună pe Iurie Leancă pentru funcţia de prim-ministru. Şeful liberal al democraților Vlad Filat a promis acest lucru înainte de începerea campaniei electorale și s-ar părea că organele decizionale ale PLDM au adoptat o decizie în acest sens. Cu toate astea, nu am văzut nicio apariție publică a liderului PLDM care să confirme univoc această decizie. În acelaşi timp apar tot mai multe informații care vin să confirme faptul că jocul din interiorul PLDM nici pe departe nu este încheiat. Nu este exclus că Vlad Filat ar putea face o rocadă cu rivalul său de moarte Vlad Plahotniuc. (Ieri a fost lansată ideea posibilităţii că în fruntea executivului ar putea veni Vlad Plahotniuc sau Andrian Candu). O asemenea poziţionare pune cruce pe proiectul „Leancă premier”.

Partidul Democrat până acum nu a făcut absolut nicio declarație din care să poţi înţelege ce planuri au, dovadă a faptului că adevăratele jocuri se fac în culise. Cel mai probabil PD joacă aceeași partidă pe care a jucat-o în 2010. Atunci la Chișinău a fost adus Narîşkin pentru a crea iluzia pericolului unei coaliții de centru-stânga, pentru a obține o partajare cât mai avantajoasă a puterii. Astăzi pe post de Narîşkin pare să fie Vladimir Voronin. Surprinzătoarea decizie a PCRM de a sprijini necondiţionat viitoarea guvernare este un mesaj foarte clar pe care PD (cel mai probabil împreună cu PLDM) îl transmit lui Mihai Ghimpu. Nu este clar dacă liderul PD Marian Lupu va deţine vreo funcţie în viitoarea guvernare precum şi ce funcţie va deţine Vlad Plahotniuc.

Partidul Liberal este cel mai puțin avantajat în conjunctura creată. PL nu are altă alternativă de guvernare decât împreună cu PD și PLDM, fapt care îi îngustează considerabil câmpul de manevră. PL nu poate face jocuri cu PCRM sau cu PSRM. Adițional, se creează impresia că în cadrul acestor negocieri PL este singur împotriva tuturor. În timp ce PLDM și PD nu fac niciun fel de comentarii, iar în timp ce liderii lor pur și simplu au dispărut din spațiul public, liderul PL Mihai Ghimpu participă la emisiuni televizate. Neavând resurse media, PL este destul de vulnerabil la acest capitol, mesajele sale fiind denaturate și transmise greșit. Dacă Mihai Ghimpu nu va fi mai abil în comunicare, s-ar putea să se repete situaţia din 2010 când societatea a rămas cu impresia că Ghimpu lupta pentru funcţii ca în final să vedem că s-a ales mai cu nimic. Cel mai recent exemplu de manipulare este cum a fost difuzat zvonul în presă și în mediul diplomaților europeni precum că Mihai Ghimpu ar vrea să fie preşedintele RM, în timp ce PCRM nu cere nimic (!). Deși PL a infirmat oficial că nu are o asemenea pretenție, mașinăria propagandistică din dotarea viitorilor parteneri de coaliție continuă perpetuarea acestor falsuri.

Cât de posibilă este o monstruoasă coaliție PCRM-PLDM-PD?

O atare coaliție în mod sigur ar scinda partidul şi ar conduce în final la eliminarea lui Vlad Filat de pe scena politică. Filat nu are cum să nu înțeleagă acest lucru. PD la fel nu are prea multe motive să opteze pentru o alianță cu PCRM. Marian Lupu îl cunoaște foarte bine pe Vladimir Voronin deoarece în trecut i-a fost subaltern. Într-o asemenea coaliție PD va fi pe post de frate mai mic și va trebui permanent să facă față acțiunilor comune PLDM-PCRM. Cei doi Vlazi, înţeleg perfect că Voronin va juca pe contradicțiile dintre ei și va încerca să-i distrugă pe ambii. În ciuda vârstei înaintate, Voronin este încă suficient de eficace pentru a trage sforile. Cât de transparente vor fi viitoarele negocieri?

Cele mai importante instituții neguvernamentale, peste 50 la număr au cerut transparență în procesul negocierilor. Este o cerinţă legitimă, corectă, dar naivă și irealizabilă. Cei care au negociat cu patru ani în urmă „principiile și valorile” nu au cum să facă acum altceva decât ştiu să facă. Trebuie să recunoaștem că societatea este neputincioasă împotriva propriilor emanații politice. Nimeni nu știe care va fi strategia viitoarei guvernări de eliminare a corupției. Nimeni nu știe ce are de gând să facă viitorul guvern pentru asigurarea unei competiții libere în economie și distrugerea monopolurilor. Societatea habar nu are cum intenționează cei pe care i-au ales să facă reforme în justiţie! Nu cred că asta îi preocupă și pe marii „învingători” ai scrutinului din 30 noiembrie. Cel mai probabil cu totul alte întrebări le chinuie mințile: „Filat sau Leancă?”, „guvern sau parlament?”, „vama sau fiscul?”, „interne sau finanţe?”. Aceiași oameni, aceleași năravuri.