Cel mai recent scandal de spionaj din Italia, acolo unde un ofițer italian cu acces la informații confidențiale ale NATO a fost prins în flagrant în timp ce îi vindea informații secrete unui atașat militar rus, scoate în evidență încă o dată acțiuni ostile ale Rusiei la adresa NATO. Recrudecența acestor activități s-a produs, în special după Euromaidan și anexarea Crimeii de către Federația Rusă în 2014.

Demnă de romanele lui John Le Carre, arestarea spionul rus și a ofițerului italian s-a făcut după o lungă perioadă de supraveghere a celor doi. În dimineața acelei zilei, atașatul militar rus a plecat purtând o pălărie albastră cu metroul pentru a-l întâlni pe comandantul italian de fregată, Walter Biot, într-o parcare de lângă un supermaket din Roma.

Acesta din urmă i-a predat rusului un stick de memorie cu informații confidențiale ale NATO, dintre care 181 de fotografii cu documente clasificate, inclusiv nouă identificate ca fiind foarte sensibile și alte 47 de documente secrete ale NATO ce vizau operațiunile Alianței din Afganistan și Irak. SUA și Rusia au deja dispute în condițiile în care au apărut informații rușii le-ar fi oferit talibanilor recompense pe capetele militarilor americani din Afganistan.

Biot nu a făcut nicio declarație după incident. În schimb, soția sa afirmat că o ipotecă de 286.000 de euro și creșterea a patru copii, în condițiile unui salariu de numai 3.000 de euro pe lună, l-a împins pe comandatul italian la o astfel de acțiune care îi poate aduce o condamnare de 15 ani în spatele gratiilor.

Italia a expulzat rapid doi diplomați ruși. „Cu ocazia convocării ambasadorului rus [Serghei Razov] în Italia la Ministerul Afacerilor Externe și Cooperării Internaționale, i-am transmis acestuia din urmă protestul ferm al guvernului italian și l-am notificat cu privire la expulzarea imediată a celor doi oficiali ruși implicați în această poveste foarte gravă”, a scris șeful diplomației italiene Luigi di Maio pe contul său de Twitter.

Același Di Maia a mai spus, la o ședință comună a comisiilor de afaceri externe ale Senatului și Camerei Deputaților de la Roma, că „este inacceptabil ca personalul nostru naval să fie plătit pentru informații despre NATO. Acest lucru pune în pericol nu numai securitatea noastră, ci și securitatea întregii Alianțe ”

Prins în flagrant, Kremlinul s-a rezumat în a spune că speră ca acest incident să nu strice relațiile bilaterale din aceste țări.

Acuzații: pandemia cea mai bună acoperire pentru intelligence-ul rusesc

În urmă cu un an, Italia era țara europeană cel mai puternic afectată de pandemia de coronavirus. Rusia a trimis atunci 100 de medici militari împreună cu un convoi umanitar de camioane care au străbătut o parte din Italia purtând steagul rusesc, într-o demonstrație de PR care ar fi trebuit să arate eficiența Moscovei și ineficiența NATO și UE, acuzate că sunt incapabile să-și ajute membrii în situații de criză. Propaganda rusă a difuzat imagini cu italieni care incendiau steagul UE și îl arborau pe cel rusesc. Medicii militari ruși s-au aflat la mai puțin de 50 de kilometri de o bază NATO.

Moscova a exploatat intens disperarea italienilor și buimăceala Bruxelles-ului în fața unei noi crize medicale și umanitare de o magnitutudine nemaiîntâlnită. Încă de atunci, însă, analiștii politici britanici opinau că, în fapt, Rusia își intensifică activitățile de spionaj în Italia, fapt ce a fost respins atunci rapid de propaganda Kremlinului. Acuzațiile veneau după un alt scandal din 2018, atunci când fostul ofițer al serviciilor rusești Serghei Skripal fusese otravit, într-o operațiune a GRU (serviciul de spionaj al Armatei ruse -n.r.), pe pământ britanic și care a pus Occidentul și Rusia în fața unor noi confruntări și un război diplomatic în toată regula.

Revenind în prezent, recentul scandal de spionaj din Italia ar putea anula chiar și înțelegerea dintre Rusia și Italia privind producerea vaccinului rusesc anti-coronavirus Sputnik V. La începutul lui martie, un oficial italian anunța că vaccinului rusesc va fi produs în Italia, ceea ce antrena o nouă dispută mocnită în „războiul vaccinurilor” dintre Europa și Rusia. Totul era plănuit pentru luna iunie și deja Rusia anunța că este gata să livreze 50 de milioane de doze de vaccin în Europa (în timp ce doar 3,5 milioane de ruși primiseră două doze de vaccin, undeva la 2,3% din cei circa 145 de milioane, atât cât numără populația Rusiei).

Cu toate acestea, experții ruși citați de cotidianul Izvestia sunt de părere că acest incident din Italia nu va distruge relațiile bilaterale.

"Am avut deja cazuri de expulzare reciprocă a diplomaților ruși și occidentali, dar acest lucru nu afectează în niciun fel contactele ruso-italiene", a declarat pentru Izvestia, Tatiana Zonova, profesor al Departamentului de Diplomație Universității MGIMO, doctor în științe politice.

„Desigur, aceste episoade nu îmbunătățesc relațiile, dar fundamental situația actuală nu va afecta nimic”, susține ea.

Războiul pe de frontul invizibil

În utimii ani, confruntarea dintre Occident și Est pe tărmânul acțiunilor serviciilor speciale a ajuns la cote demne de Războiul Rece. Spionii nu sunt activi doar în zona Mării Mediterane, ci și în cea a Mării Negre sau mai spre nord și vest.

La finele lunii martie 2021, procurorii bulgari afirmau că membrii unei presupuse rețele de spioni, care includea foști și actuali ofițeri de informații militari, ar fi transmis informații clasificate despre Bulgaria, NATO și UE unui oficial de la Ambasada Rusiei la Sofia. Cu această ocazie, premierul bulgar Boiko Borisov a somat Rusia să înceteze acțiunile ostile la adresa Bulgariei. „Prietenia este prietenie, am demonstrat-o întotdeauna”, a adăugat el.

Bulgaria a fost unul dintre cei mai apropiați aliați ai Uniunii Sovietice în timpul epocii comuniste. Sofia păstrează legături culturale, istorice și economice strânse cu Rusia, care rămâne principalul partener energetic al țării, dar este în același timp și o țară pe care NATO se bazează pentru a păstra echilibru de forțe în Marea Neagră.

Bulgaria a expulzat șase diplomați ruși în ultimul an și jumătate, inclusiv un atașat militar, sub suspiciunea de spionaj, lucru ce a dus la răcirea relațiilor diplomatice în mod tradițional strânse între această țară membră NATO și UE și Moscova.

La începutul lui 2019, Belgia s-a aflat și ea într-o situația similară cu Italia. Atunci, chiar șeful serviciului de contrainformații, Clement Vanderborre, a fost suspendat sub acuzația de spionaj în favoarea Rusiei prin relația pe care o avea cu o sârboaică care lucra pentru ruși.

Cotidianul german Die Welt scria că în 2019 Serviciul de securitate internă al Serviciului european pentru acțiune externă (SEAE) de la Bruxelles a avertizat urgent diplomații și militarii europeni împotriva spionajului serviciilor secrete rusești și chineze.

Potrivit serviciului de securitate, citat de publicația germană, există „aproximativ 250 de spioni chinezi și 200 de spioni ruși în capitala europeană”.

Un caz similar celui recent din Italia s-a întâmplat în 2016, când cetățeanul rus Serghei Pozdnyakov a cumpărat materiale clasificate de la un fost angajat al serviciilor speciale portugheze Frederico Carvalhau Zhila, care a fost acuzat de spionaj și dezvăluirea secretelor de stat ale Portugaliei, un alt membru NATO.

Acum, pe acest fond de neîncredere și suspiciune generat de scandalurile de spionaj, avem și o repoziționare îngrijorătoare a forțelor rusești în apropierea granițelor ucrainene, dar și deteriorarea relațiilor dintre Washington și Moscova. Toate ar putea duce la un nou episod de confruntare mocnită între Vest și Est, cu particularitatea că acesta s-ar suprapune pe o criză pandemică globală departe de a se fi terminat.

veridica.ro