Politică

Nicolae Negru: Moscova a pus în mișcare toată forța sa propagandistică, manipulatorie, împotriva Maiei Sandu

Semne diacritice

Primii „neutraliști” de pe Bâc au fost autorii Constituției Republicii Moldova. „Neutralitatea permanentă” înscrisă în artiolul 11 al Constituției s-a vrut o „șmecherie” pentru a determina Rusia să-și retragă trupele de pe teritoriul nostru. Bătând „șaua” ca să priceapă Moscova, s-a precizat că „Republica Moldova nu admite dislocarea de trupe militare ale altor state pe teritoriul său”.

Acuzații false

Dar Moscova s-a prefăcut că prevederea repsectivă nu o privește pe ea, cerându-i lui Voronin, apoi și lui Dodon să obțină recunoașterea internațională a neutralității Republicii Moldova în condițiile prezenței trupelor ruse pe teritoriul ei, trupe pe care Kremlinul, între timp, le-a rebotezat în „pacificatoare”.

Zilele trecute Moscova a pus în mișcare toată forța sa propagandistică, manipulatorie, împotriva Maiei Sandu, acuzând-o că ar fi cerut retragerea pacificatorilor ruși, punând astfel în pericol reglementarea pașnică a conflictului de pe Nistru. Numai că președintele ales s-a referit la „trupele ruse de teritoriul Republicii Moldova”, rămase din perioda sovietică, și nu la misiunea „pacificatorilor”, constituită prin acordul moldo-rus din 1992.

Substituirea termenilor

Nu e prima dată când Moscova aplică acest procedeu de substituire a termenilor, de atribuire Chișinăului a unor intenții belicoase, atunci când acesta îi cere să-și ia acasă militarii cu tot cu armamentul și muniția de la Cobasna. E memorabilă campania isterică din 2018, inițiată de MID înainte de Adunarea Generală a ONU, care urma să discute Rezoluția privind retragerea necondiționată a trupelor străine de pe teritoriul Republicii Moldova. În 2019, de la aceeași tribună, Dodon a anulat de facto această rezoluție, spunând că necesiatea prezenței trupelor ruse va dispare odată cu găsirea unei soluții cuprinzătoare (adică pe placul Rusiei) la conflictul de pe Nistru.

El a repetat ca o marionetă perfectă acuzațiile Moscovei la adresa Maiei Sandu, duminica trecută, la o întâlnire cu alegătorii găgăuzi. Cu prezența în Parlamentul R. Moldova a 37 de „neutraliști” socialiști, cu un guvern al lui Dodon, neutralitatea Republicii Moldova s-a transformat într-o parodie, în „neutralitatea” unui miel fără drept de a cere protecția nimănui, decât a lupului vecin.

Procesul „neutralității” în dezvoltare

În același timp, Rusia depune eforturi permanente, nu fără succes, având simpatizanți în unele capitale europene, pentru a bloca orice perspectivă de integrare europeană a Republicii Moldova (a Ucrainei și Georgiei), ca să ne mențină în sfera ei de influență, în țarcul „Parteneriatului Estic”, o zonă-tampon, fără ieșire spre Europa.

Și procesul „neutralității” nu stă pe loc. În ultima vreme, observăm la Chișinău apariția unor „unioniști” și „proeuropeni”, pe care, paradoxal, mai mult decât neo-imperialismul rus, îi îngrijorează neo-marxismul, progresismul și globalismul occidental, ei întâlnindu-se cu Putin și Dodonul său pe terenul valorilor „tradiționale”, antioccidentale. Pentru ei, Joe Biden, președintele nou ales al SUA, este întruchiparea răului, demonul care va instaura comunismul sau socialismul, anticreștinismul (Biden fiind catolic) și ordinea homosexuală pe globul pământesc. Să nu mai spunem că ei repetă toate teoriile conspiraționiste ale lui Trump privind sistemul electoral din SUA, fără a prezenta dovezi în acest sens.

Merele comparate cu perele

În bătălia care s-a dat pe 15 noiembrie între tabăra proeuropeană, unionistă, reprezentată de Maia Sandu, și tabăra prorusă, reprezentată de Dodon, unii (nu toți) „conservatori” de-ai noștri au ales să nu meargă la vot, păstrând „neutralitatea”, preferând să rămână Dodon președinte, decât să o voteze pe Maia Sandu care, se tem ei, „va realiza agenda lui Soros”, sprijinită fiind de Donald Tusk, liderul PPE, Annegret Kramp Karrenbauer, liderul CDU, Klaus Iohannis, președintele României, Ludovic Orban, prim-ministrul României etc. Am criticat-o și noi pe Maia Sandu, atunci când am considerat că greșește. O vom critica și în viitor, dacă va comite erori, dar în cazul dat se compară merele cu perele.

Jocul de partea Rusiei

Atunci când se dă o luptă politică hotărâtoare între forțele proruse și proeuropene, neutralitatea înseamnă acceptarea statu-quo. Cu forțele proprii, noi nu vom reuși să ne protejăm în fața ofensivei hibride a Rusiei, pe care trebuie să nu vrei să o vezi ca să nu o vezi. Pe Maia Sandu o putem demite simplu la următoarele alegeri, pe când Rusia, dacă rămâne să guverneze încă patru ani, prin Dodon, nu va pleca de bunăvoie. A critica Occidentul, inclusiv România, e un lucru firesc, ține de pluralism, de confruntarea sănătoasă de idei, dar a sprijini forțele politice antioccidentale, antiromânești, a juca, din punct de vedere politic, de partea Rusiei expansioniste e altceva, e geopolitică pură, e trădare. Întrebarea e dacă neo-neutraliștii noștri o fac pe proștii sau chiar sunt.

Nicolae Negruziarulnational.md 

FAKE NEWS / Komsomolskaya Pravda: Maia Sandu declară război rusofonilor din R. Moldova

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *