Semne diacritice
Vinerea trecută, la Comrat a eșuat a treia încercare din partea oligarhului fugar Ilan Șor de a-i forța pe deputații Adunării Populare (AP) să aprobe structura și componența Comitetului Executiv al Autonomiei Găgăuze, dorite de el. Protestele din centrul Comratului, organizate după un scenariu deja cunoscut, cu cetățeni care recunosc că sunt plătiți pentru a participa la manifestație, amenințările cu dizolvarea Adunării Populare nu i-au clintit pe aleșii găgăuzi de pe pozițiile lor.
Deputații AP cer ca noul bașcan să țină cont de obiecțiile lor și să ajusteze structura Executivului, umflată numeric, din punctul lor de vedere, iar candidații care nu au trecut testul limbii găgăuze să fie înlocuiți cu alții. Mingea e pe terenul Evgheniei Guțul, afirmă Dmitri Constantinov, președintele AP. Structura propusă de Ilan Șor nu diferă de precedentele aprobate de Adunarea Populară, replică Guțul. Șor, la rândul său, îl acuză pe Constantinov, de la distanță, că ar îndeplini comanda Chișinăului și că ar fi interesat de unele posturi în executiv, pentru „amantele” sale. Și pretextul că 8 din cei 21 de candidați propuși de Șor nu cunosc limba găgăuză ar fi unul fals, deoarece și în executivele precedente nu toți membrii au posedat limba găgăuză, scrie Nicolae Negru într-un editorial pentru Ziarul Național.
Deși formal e vorba despre respectarea legii, nu principiile, putem presupune, stau la baza conflictului ce împiedică aprobarea noului Executiv găgăuz. Cu unele excepții, pe liderii găgăuzi nu îi deranjează statutul de fugar condamnat penal al lui Ilan Șor și nici faptul că alegerile nu au fost corecte. Unii deputați, inclusiv președintele AP, Dmitri Constantinov, nu s-au sinchisit să-l viziteze la vila de pe țărmul Mării Mediterane, în Israel, seduși de promisiunea sa de a investi 500 de milioane de euro în Autonomia Găgăuză.
Esența conflictului e de altă natură, a aparențelor corecte. Pregătiți să accepte banii furați promiși de Ilan Șor, liderii găgăuzi nu s-au așteptat la implicarea lui fățișă în afacerile Autonomiei Găgăuze, nu au anticipat că el va prezenta personal echipa Evgheniei Guțul, așa încât toată lumea va vedea că găgăuzii au ales un bașcan de paie. Ea, la rândul său, se comportă ca o marionetă a lui Șor, vorbește despre „liderul nostru Ilan Șor” și se referă la echipa sa ca la „echipa lui Ilan Șor”.
A fost o surpriză neplăcută pentru politicienii de la Comrat și selectarea lui Pavel Verejanu, primar al Orheiului, pentru funcția de prim-vicepreședinte al Executivului găgăuz. Conform regulamentului găgăuz, în cazurile când bașcanul va lipsi, el va exercita funcția de bașcan. Și dacă se confirmă zvonurile că Evghenia Guțul e gravidă, s-ar putea întâmpla ca Pavel Verejanu să devină bașcan nu numai de facto, ci și de iure. Unor politicieni locali li se pare umilitor să fie conduși de un „venetic”, pe care toată lumea îl cunoaște ca fiind „omul lui Șor”. De altfel, tupeul lui Verejanu e comparabil cu al stăpânului său, ambii punând la îndoială patriotismul deputaților care li se opun.
Faptul că niciun ambasador străin, acreditat în Republica Moldova, nu a fost prezent la inaugurarea noului bașcan, deși „au fost invitați toți”, le-a dat de gândit cel mai mult liderilor găgăuzi. Nici măcar Ambasadorul Rusiei nu i-a onorat cu prezența, considerând probabil că se compromite asistând la o ceremonie dirijată de Ilan Șor. „Nimeni nu îi va permite unui tâlhar fugar să administreze o regiune întreagă”, a dedus deputatul AP, Serghei Cernev.
Un alt semnal convingător a venit de la Ambasadorul UE la Chișinău, Janis Majeiks, care a mers recent la Comrat, dar nu a manifestat vreun interes în a se întâlni cu șefa executivului. „Pentru dezvoltarea oricărui dialog, trebuie să știm cu cine și cu ce avem de-a face. De asemenea, e important pentru noi să înțelegem pe cine va reprezenta ea – pe găgăuzi sau fostul partid „Șor”, condus de o persoană condamnată”, a declarat Janis Mazeiks.
Și Maia Sandu nu se grăbește, în pofida presiunilor, să emită decretul de numire a Evgheniei Guțul în funcția de membru al Guvernului. Întârzierea ei e cât se poate de justificată și presiunile ridică semne de întrebare. Fiindcă veni vorba, în aprilie 2013, Curtea Constituțională a decis că președintele Republicii Moldova nu este în drept să desemneze drept candidat la funcția de prim-ministru o persoană asupra căreia planează „suspiciuni rezonabile” de corupție. De ce acest principiu nu ar fi aplicabil și unui membru al Guvernului?
La amenințările de dizolvare a AP, deputații răspund cu posibilitatea demisiei bașcanului, oferită de legislație, pentru neîndeplinirea hotărârilor Adunării Populare. S-ar părea că această perspectivă ar trebui să-l calmeze pe Șor și să-l facă să meargă la compromis. Adică, să accepte anonimatul și să investească în Autonomia Găgăuză, fără a pretinde laurii de la Orhei. El ar putea merge la acest pas, numai dacă găgăuzii îl acceptă pe Pavel Verejanu, în care are deplină încredere și care este probabil inițiat în schemele sale financiare. Dar acceptarea lui Verejanu este egal, în opinia unor lideri locali, cu recunoașterea faptului că nu sunt capabili să se autoguverneze. Așa că ei insistă ca Șor să-l înlocuiască pe Verejanu cu un Verejanu local. Cercul se închide.
Deocamdată, nimeni nu vrea să cedeze. E simptomatic faptul că Nicolai Dudoglo, fostul primar al Comratului, membru al PD, își cheamă colegii deputați să accepte propunerile lui Șor, considerând că rezistența lor „bucură” Chișinăul. Găgăuzii care nu își doresc ca autonomia lor să fie transformată în fieful unui criminal fugar, așteaptă intervenția Guvernului, a instituțiilor statului. Sigur, găgăuzii sunt capabili să se autoguverneze, întrebarea din titlu e retorică și nu s-a pus până acum, dar statul e obligat să-i protejeze de crima organizată.
