NKVD-iștii au investigat PROFANAREA portretului lui Hitler în Basarabia (Documente exclusive din arhivă)

În 1940, relația dintre URSS-ul lui Stalin și Germania lui Hitler a atins apropierea maximă. După stabilirea unei frontiere comune, al Treilea Reich și Uniunea Sovietică au împărțit noi teritorii. Potrivit protocolului secret al Pactului Molotov-Ribbentrop, nu numai partea de est a Poloniei, dar și estul Regatului României, Basarabia și Bucovina de Nord, au intrat în componența statului sovietic. Operațiunea militară a durat câteva zile, trupele sovietice au trecut granița la 28 iunie, în urma unui ultimatum, fără a se confrunta cu nici o rezistență. Deja la începutul lunii august a apărut a treisprezecea republică sovietică, Republica Sovietică Socialistă Moldovenească.

Casa de rugăciune și școala din Hirtenheim (Ciobanovca), 1940. Arhiva organizației publice “Casa germanilor basarabeni”.

Activitatea NKVD din Moldova sovietică a fost supravegheată la început de securiștii din RSS Ucraineană vecină. La începutul lunii octombrie 1940, un mesaj a venit de la Chișinău la Kiev despre o urgență în satul moldovenesc Ciobanovca. Se presupune că paznicul local Ivan Nagorneac “la punctul de înregistrare a luat steagul german, l-a ars, a luat portretul lui Führer de pe zid și l-a rupt”.

Satul Ciobanovca din raionul Anenii Noi a fost întemeiat în 1887 de coloniști germani, care îl numise Hirtenheim. Germanii au trăit în Basarabia de la începutul secolului al XIX-lea, în 1940 fiind în jur de 100 de mii în toată regiunea. În Hirtenheim în acel an locuiau 342 de nemți. După anexarea Basarabiei, autoritățile sovietice au oferit nemților o alegere: să ia cetățenia URSS și să rămână sau să plece la patria lor istorică. Aproape toți germanii au preferat a doua opțiune. Cu evacuarea nemților se ocupa Germania, dar sub controlul Uniunii Sovietice. Pentru aceasta s-a creat o comisie comună, iar contabilitatea celor care doresc să plece a fost efectuată de punctele de înregistrare în care lucrau reprezentanții oficiali ai celui de-al Treilea Reich.

Din cauza propagandei răspândite și al cultului personalității lui Hitler în Germania, acțiunea paznicului arăta ca o infracțiune comisă împotriva statului german . Membrii comisiei de la Chișinău au protestat față de principalul reprezentant sovietic Pavel Veretennikov și au raportat întâmplarea la Berlin.

Istoricul moldovean Igor Cașu subliniază că atât URSS, cât și Germania erau interesați de faptul ca evacuarea germanilor din Basarabia aibă loc fără incidente. “O atenție deosebită la un nivel atât de înalt față de cazul cu steagul și portretul spune că sovieticii știau că acest lucru ar putea duce la complicații cu germanii într-un moment în care Stalin nu voia în nici un fel să provoace nemulțumirea lui Hitler”.

Câteva zile mai târziu au devenit cunoscute rezultatele anchetei. S-a dovedit că nu a a avut loc distrugerea atributelor statului prietenos, în cazul dat al Germaniei naziste. După terminarea punctului de înmatriculare, reprezentantul sovietic al comisiei Samodurov i-a oferit germanilor posibilitatea de a-și lua proprietatea din clădire, iar paznicului să înlăture steagul și portretul lui Hitler.Nagorneac nu a fost nici un “provocator inamic”, nici un anti-fascist ideologic. NKVD îl descrie ca pe un “țăran analfabet”.

Paznicul a luat cheile de la membrul al comisiei germane Gotlieb, s-a dus în casa fostei comisii, a luat simbolurile, s-a întors și le-a dus la locul său de muncă pentru a le returna germanilor mai târziu. La un moment dat, paznicul și-a lăsat postul pentru ceva timp, iar când s-a întors simbolurile Germaniei naziste dispăruse.

După ce a aflat de dispariția simbolurilor, un membru al delegației germane, Leper, l-a amenințat pe Nagorneac cu execuția. Din anumite motive, paznicul speriat a decis că ar fi mai bine să mintă că nu a pierdut, dar a distrus simbolurile.

“Ancheta nu a stabilit semne de distrugere a drapelului și a portretului”, au rezumat ofițerii de securitate.

Aici cazul a fost închis. Nagorneac nu fusese pedepsit, iar scandalul nu a fost făcut public. Nu putem exclude că țăranul totuși ar fi distrus simbolurile, iar ofițerii sovietici de securitate împreună cu delegația germană din Ciobanovca (Hirtenheim) ar fi ascuns acest fapt inventând acest final „fericit” pentru a nu crea probleme diplomatice cu Berlinul. Conform istoricului moldovean Igor Cașu, ar trebui să înțelegem că și Uniunea Sovietică, dar și Germania nazistă nu erau interați să creeze probleme în ceea ce privește relațiile de prietenie dintre aceste două state.

Autor: Claudiu C. CREȚU
Sursă documentară: Current Time
Sursa fotografiilor: Arhiva Serviciului de Securitate al Ucrainei, Bessarabiendeutcher Verein