Expoziţia cuprinde peste 200 de lucrări: cărţi, manuscrise, documente şi fotografii, incluse în nouă compartimente despre viaţa şi activitatea lui Nicolae Milescu Spătaru.
În discursul său, scriitorul Valeriu Matei a menţionat că Nicolae Milescu Spătaru a lăsat posterităţii 43 de opere cu caracter enciclopedic.
„Înainte de a ajunge în Rusia, a devenit cunoscut în toată Europa. Este autorul primei descrieri literare a Siberiei. A întocmit şi o hartă în care a trasat hotarul dintre Europa şi Asia. A fost un bun cunoscător al teologiei. A tradus, pentru prima oară, în limba română, Vechiul Testament. A avut relaţii de prietenie cu marile personalităţi ale timpului, inclusiv cu Dosoftei”, a subliniat Valeriu Matei.
La rîndul său, scriitorul Iurie Colesnic a afirmat că Nicolae Milescu Spătaru a creat o operă imensă. „A fost un mare diplomat în Moldova şi Rusia. A cutreierat o lume întreagă. Era mereu în căutare de sine. Această căutare de sine este foarte importantă pentru noi. Ea ne îndeamnă să-l descoperim în dimensiunea valorii sale”, a constatat Iurie Colesnic.
În cadrul evenimentului, a fost lansat Dicţionarul Greco-Slavo-Româno-Latin (secolul al XVII-lea) de Nicolae Milescu Spătaru, descoperit de cercetătorul Alexandru Nichitici la Biblioteca Naţională din Kiev şi editat în premieră la Chişinău.
Nicolae Milescu Spătaru s-a născut la 1 iunie 1636, la moşia Mileşti în familia unui boier moldovean. A studiat istoria, teologia şi filosofia la Şcoala Patriarhiei din Constantinopol, învăţînd limbile latină, elenă, slavonă, turcă şi neogreacă. De-a lungul vieţii, a călătorit prin Germania, Franţa, Suedia, Rusia şi alte ţări, iar între anii 1675-1678 a fost în China cu misiune diplomatică din partea ţarului Rusiei. A publicat lucrări de mare valoare, care au cunoscut o largă circulaţie în mai multe limbi, între care „Jurnal de călătorie în China” şi „Descrierea Chinei”. S-a stins din viaţă în 1708 la Moscova, Rusia.
Expoziţia va fi deschisă pînă la 20 iunie.
Sursa: Moldpres
