El intră pieptiş în valurile de spice, răsfăţate în tihnă de adierea vântului. Stăpânul strivi între degete un vârf ţepos şi bobii verzui umplură adâncul palmei. Un surâs moale îi însenină faţa: „Vă bucuraţi prea devreme!.. Sunteţi încă iarbă fragedă…”.
Acum, în plină vară, programul de lucru al lui Gheorghe Strelciuc, directorul societăţii agricole „Pohoarna-Agro”, începe aici, în sânul naturii. La destrămatul zorilor el vine primul să spargă tăcerea nopţii. Apoi, unul câte unul, îşi fac apariţia şi ceilalţi promotori ai recoltelor – mecanizatorii, inginerii-agronomi. „Am avut noroc anul acesta de ploi curate prin părţile noastre. Aşa că sperăm să încheiem fără dificultăţi şi în termeni optimi recoltarea celor 730 de hectare de păioase”, ne împărtăşește Gheorghe Strelciuc.
Ţăranii din partea locului, întruniţi în una dintre cele mai prospere societăţi agricole din raionul Şoldăneşti, au încheiat la ora actuală aproape toate operaţiile agrotehnice ce ţin de îngrijirea culturilor. Zilele acestea ei au dus la bun sfârşit tratarea semănăturilor contra bolilor şi dăunătorilor pe întreaga suprafaţă de cerealiere şi rapiţă. Gospodarii folosesc chimicale „indulgente” pentru a nu afecta plantele şi, în ultimă instanţă, recolta. Câmpurile, ocupate de prăşitoare – porumb, floarea soarelui, la fel sunt lucrate doar cu mecanismele, fapt ce reduce la minimum pierderile de umezeală în sol şi sporeşte eficienţa îngrăşămintelor minerale şi a erbicidelor încorporate. „Formaţia mecanizată, condusă de inginerul Anatolie Berţov, munceşte cu dăruire de sine la îngrijirea celor 1600 de hectare de terenuri arabile şi a livezilor de pruni şi meri. Priviţi cum arată ogoarele! Mecanizatorii îşi dau bine seama că numai prin străduinţă asiduă vor reuşi să prefacă mirajele râvnite în rezultate reale. Cu tehnica performantă din dotare, azi putem asigura cultivarea unei suprafeţe duble de prăşitoare şi păioase faţă de cea pe care o lucrăm acum”, spune directorul.
Acţiunile fără greş ale agricultorilor ţin de opera investigaţiilor pedologice ale agronomului-șef, Mina Tâltu. În fiece săptămână el întocmeşte cu deosebită rigoare programul strategic al lucrărilor de bază, ţinând cont de structura solului, de gradul de eroziune al câmpului şi de un şir de alţi factori. Anume datorită acestor raţionamente, precum şi a implementării metodelor avansate în lucrarea pământului, pohornenii au reuşit în ultimii ani, în campaniile agricole de anvergură, să reducă aproape la jumătate consumul preliminat de combustibil şi lubrifianţi. Iar metodologiile, bazate pe realizări ale ştiinţei, au condus la sporirea recoltelor la hectar. Bunăoară, producţia agricolă, comercializată de colectiv anul trecut, a depăşit cu bine cota de 18 milioane de lei.
Voievodul Strelciuc, cum îi mai zic sătenii directorului lor, ne dezvăluie totuși şi problemele sale. „Chiar zilele acestea discutam cu reprezentanți ai Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare despre faptul câtă bătaie de cap ne provoacă gospodăriile ţărăneşti fărâmiţate. Bunăoară, un proprietar cu un hectar-două de pământ şi cu sapa în mână, neavând nici cele mai elementare noţiuni despre structura solului, asolamentul culturilor, lipsit de mijloace băneşti pentru cumpărarea îngrăşămintelor şi chimicalelor priitoare, nu poate contribui nicidecum la sporirea eficienţei economice agrare. Ba din contra, acţiunile sale, cel mai probabil, degradează lotul scormonit prin intensificarea eroziunii solului şi infestarea acestuia cu dăunători şi buruieni”, afirmă Strelciuc.
La Pohoarna proprietarii cotelor de pământ şi-au dat seama la timp, atunci când i-au susţinut pe cei şase asociaţi-fondatori ai societăţii agricole de bază. Astăzi, 99 de angajaţi cu carte de muncă, satisfăcuţi de condiţiile propice din producţie, sunt conştienţi de faptul că la finele lunii îşi vor primi la sigur simbria binemeritată – două-trei şi chiar cinci mii de lei, salarii apreciabile pentru mediul rural. De menţionat că administraţia societăţii asigură toate plăţile la zi. Anul trecut, spre exemplu, colectivul a defalcat în buget impozite de peste un milion de lei.
Ziua lungă de vară se călători repede. Orizontul violet chinuia soarele pe vatra de jăratic. Directorul Strelciuc cobora în prag de noapte să facă lumină în atâtea alte treburi. La sediul gospodăriei îl aşteptau instalatorii cu proiectul de asamblare a noii linii semiautomate de producere a brichetelor din paie şi alte rămăşiţe vegetal combustibil ecologic foarte caloric, apreciat mult de săteni la încălzirea caselor şi a localurilor publice. Apoi, împreună cu specialiştii săi, urma să examineze propunerile de raţionalizare ale mecanizatorilor, vizând reutilarea agregatelor de desţelenire a fâşiilor sub coroanele copacilor din livadă şi câte şi mai câte…
Andrei Moroşanu pentru TIMPUL
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
