Opinie. Încotro bate „profunda indignare” a PSRM în cazul examinării dosarului Dodon
La fiecare mișcare a procurorilor în dosarul de urmărire penală a cetățeanului Igor Dodon, PSRM reacționează cu o declarație pe cât de siropoasă, pe atât de furioasă, de „profundă indignare”.
PSRM a făcut o declarație și ieri, când s-a aflat că organul de cercetare a chemat-o pentru explicații și pe mama inculpatului: „Persecutarea membrilor familiei fostului șef de stat demonstrează … că dosarul… a fost deschis la comandă.” „…Citarea la procuratură a mamei fostului președinte… este un pas josnic și inuman chiar și pentru o guvernare atât de lipsită de principii, precum este regimul…”.
Cuvinte tari, sentențioase, pline de neascunsă ură… PSRM face apel indirect „la umanitatea celor care nu au calități umane”, se adresează organizațiilor internaționale de apărare a drepturilor omului „să intensifice monitorizarea acțiunilor regimului de la guvernare din Republica Moldova”, etc. Parcă pus pe frigare, PCRM organizează și pune în mișcare, ici-colo, grupuri protestatare. Străduință, care relevă cât de mult vrea PCRM să pună peste caz o carapace politică cât mai grea, și încă una de anumită culoare.
În comunicatele de „profundă indignare” nici vorbă de președintele de onoare al partidului, ci numai și numai de „Igor Dodon, fostul președinte al Republicii Moldova”. De parcă obiectul patimii lor s-ar afla în atenția procuraturii în exclusivitate pentru faptul că acesta a fost șef de stat. Nu ascundem. Noi, cei, care în deceniile din urmă, am muncit ca la galere la completarea cu mii de pagini a dosarului jurnalistic pe activitatea deosebit de sinuoasă a lui Dodon în această funcție, de până și de după ea, așteptăm cu nerăbdare de la organele de cercetare o confirmare ori infirmare juridică a înscriselor noastre. La acest capitol instanțele de drept sunt în mare restanță.
Până una-alta, însă, Dodon este cercetat pentru „activități” para-economice, ca să le zicem blând. Sunt bănuieli de furturi și escrocherii în proporții foarte mari. Iar atât nevasta, fosta Primă Doamnă, cât și mama celui apărat de PSRM, au fost invitate la procuratură nu ca să fie torturate pentru a depune mărturii false împotriva lui Igor, ci ca să dea explicații despre probe și bănuieli care le privesc pe ele însele. De exemplu, în timpul percheziției făcute la casa de la Sadova, la mama lui Dodon, procurorii au dat peste sume mari de bani în lei (700 000), dolari (1000) și euro. 17 000 de euro se aflau într-un plic sigilat, iar pe plic era scrisă denumirea unui partid. Oare nu cumva a PSRM? Dacă da, asta înseamnă că suma ori a fost luată de la PSRM, ori nu a fost dusă la PSRM. Cine a luat-o/nu a dus-o, Igor ori mama lui? Procuratura vrea să afle acest detaliu de la proprietara casei în care a fost găsit plicul. Ea este nimeni alta decât mama domnului Igor Dodon, președinte de onoare al PSRM. Dacă proba se atestă juridic și faptul apartenenței la partid a sumei se confirmă, PSRM ar fi trebuit să se abțină cu resemnare de la mânioasa „profunda indignare”. Mult mai potrivit era să vină în fața procuraturii cu un generos gest de „profundă satisfacție”. Mulțumire pentru că statul, iată, a găsit o sumă bunicică, rătăcită cumva, care ar putea fi redată partidului dacă se confirmă legalitatea ei.
De altfel, PSRM și executivul lui cel integru și curat în toate cele, ar fi trebuit să se pună în gardă în legătură cu această stranie descoperire. În legătură cu ea, întrebările vin de la sine: Să fi extras Igor Dodon banii din casa partidului pentru nevoile lui personale și i-o fi dus la maică-sa în ascunziș? O fi trebuit să depună Igor Dodon banii dați de cineva partidului, iar dânsul și i-a însușit în chip egoist și necolegial?
Este o situație neclară. Ar fi fost necesară inițierea unei investigații contabilicești interne, cum se face pe la casele mari și cinstite, să stabilească de ce?, cum? și pentru ce? a ajuns această sumă de bani în seiful de la Sadova al mamei președintelui lor de onoare. Frate, frate, dar partidul se ține pe bani! Iar banii reclamă disciplină, corectitudine, raportare minuțioasă. Asta o cere statutul oricărui partid înregistrat legal, dar mult mai mult o cere statul. Acesta reglementează strict unde trebuie să stea banii pe care statul îi dă partidului, conform Legii, pentru promovare și activitate politică. Iar dacă banii vin din altă parte, ei trebuie justificați, și iarăși conform prevederilor Legii. Deci, asta vor să afle oamenii legii în acest detaliu nou al sumelor de bani găsite la mama inculpatului.
Dacă ar fi un partid care să țină la reputația sa, PSRM ar fi trebuit să nu se hazardeze în fel de fel de artificii publice în legătură cu cazul liderului lor. Asta nu-l va ajuta pe el, dar va atrage bănuieli și asupra partidului, demascându-se drept un grup organizat complice. Cutuma obligatorie de comportament a partidelor politice presupune abținerea de la orice forme de presiune asupra actului de justiție în situația când cineva dintre membrii partidului, cu atât mai mult liderul, intră în atenția instituțiilor de drept ale statului. Prezumția nevinovăției colegului de partid este de aici încolo o chestiune ce urmează a fi confirmată ori infirmată de hotărârea instanțelor legale.
Nevinovăția lui Dodon nu se va demonstra prin declarații belicoase de partid, oricât de multă substanță verbală grobiană ar conține ele. Un partid parlamentar, unul care a fost multă vreme la guvernare, ar trebui să dea dovadă de mai mult respect față de organele de drept ale statului. Se presupune că ele nu mai lucrează îngropate până la gât în mocirla statului capturat. Ori socialiștii au convingrea că încă nimic nu s-a schimbat? Cum-necum, dar Republica Moldova este astăzi un stat candidat la integrarea în Uniunea Europeană, este monitorizat din scurt, iar acest fapt devine pentru PSRM o extrem de sigură garanție că omul neliniștii lor, Igor Dodon, va avea parte de o judecată dreaptă și echidistantă. Cu atât mai mult, cu cât este vorba de un caz în care, așa cum accentuează PSRM în toate comunicatele lui pe această temă, figurează „fostul președinte al Republicii Moldova”.
În afara acestei reguli de comportament, grimasele urâte și grotești, tumbele-protest și declarațiile-injurii organizate și lansate de PSRM în spațiul public, nu pot fi interpretate altfel, decât încercarea unui grup criminal organizat de a-și scoate din custodia justiției figura doldora de crime a căpeteniei lui.
Autor: Valeriu Saharneanu
