Oraşul din România care pregăteşte 1000 de hectare de teren pentru investitori şi vrea să ajungă în vârful ţării

Oraşul Buzău ar putea pune circa 1.000 de hectare de te­ren la dispoziţia investito­rilor, după referendumul de la finalul lunii septem­brie prin care administraţia locală îşi propu­ne să dubleze suprafaţa oraşului, prin alipi­rea comunei Ţinteşti de municipiul reşe­dinţă de judeţ, a explicat Constantin Toma, primarul Buzăului, în emisiunea ZF In­vestiţi în România!, realizată în parteneriat cu CEC Bank.

„Avem mari şanse să ajungem de pe locul 24 pe locul 7 în România ca suprafaţă, iar acest lucru este foarte important pentru că ne ducem pe oportunitate. Este deja în lici­taţie tronsonul Ploieşti-Buzău din auto­strada A7, iar această autostradă va trece exact pe la jumătatea distanţei dintre zo­na industrială a Buzăului şi primul sat din co­muna Ţinteşti, adică Pogonele. Asta în­seam­nă circa 1.000 de hectare de teren pe care le putem folosi pentru investiţii“.

Referendumul pentru reforma admi­nis­tra­tivă va avea loc în data de 26 sep­tembrie, iar edilul consideră că viitorul ora­şului este strâns legat de un răspuns pozitiv din partea populaţiei.

Totodată, administraţia vrea să relan­se­ze potenţialul zonei industriale a Buzăului, unde lucrează circa 10-12.000 de oameni în prezent, în comparaţie cu aproximativ 40.000 în perioada dinainte de Revoluţie. „În zona industrială avem o supraca­pa­citate de utilităţi, energie electrică, gaze, natu­rale, apă, canalizare, inclusiv cale ferată uzinală prin spatele zonei industriale. Încercăm să folosim toate oportunităţile“.

Dacă autostrada A7 va ajunge la fina­lizare, transportul rutier între Capitală şi Bucureşti ar putea fi realizat în circa 40 de minute, iar administraţia locală vrea să marşeze pe oportunitatea logistică creată la intersecţia dintre acest proiect şi mult-aşteptatul pod peste Dunăre.

„Tot prin Ţinteşti trece şi podul peste Dunăre, care ne va duce mai repede spre Delta Dunării şi spre Constanţa. Iată că se lucrează la această infrastructură, nu mai vorbesc de magistrala 500 de cale ferată, modernizată prin PNRR, pentru că Buzăul este cel mai important nod de cale ferată din sud-estul României. Avem mulţi investitori, s-au atras unii pe alţii, iar această infrastructură sunt convins că va duce la o explozie de investiţii la Buzău“.

Într-o mutare neobişnuită, social-de­mo­cratul Constantin Toma va fi ajutat în drumul spre reforma administrativă de liberalul Ilie Bolojan, actual preşedinte al Consiliului Judeţean Bihor şi fost primar al oraşului Oradea.

„Vă dau o informaţie în premieră. Dom­nul Ilie Bolojan, care a încercat de două ori să unească Oradea cu comuna Sânmartin şi nu a reuşit din cauza jocurilor po­litice, a zis că de la finalul lunii august vine şi stă la Buzău o lună de zile – chiar dacă eu sunt PSD şi dumnealui PNL – şi vom face campanie împreună pentru că oraşele din România se sufocă“.

Primarul buzoian consideră că reforma administrativă este importantă în România, acesta fiind un subiect care este discutat mult în ultima perioadă şi de alţi primari, precum Emil Boc.

„Avem nevoie de reformă administra­ti­vă. Uitaţi-vă la Ploieşti, cu un număr de lo­cui­tori aproape dublu faţă de Buzău, a ajuns aproape un oraş dormitor, nu se mai poate dezvolta. Tot ce s-a dezvoltat este în jurul Ploieştiului, în UAT-urile de lângă, unde există o dezvoltare haotică“.

El a subliniat că aşa-numita reformă administrativă trebuie să aibă loc la nivelul întregii ţări, întrucât România a ajuns din nou într-un punct în care costurile cu sectorul bugetar sunt nesustenabile.

„Într-o comună cu 300-400 de locuitori în care mai sunt circa 200 de oameni ai şi consiliu local, şi primar, şi viceprimar, şi post de poliţie, jandarmi. Este o risipă a a banului public incredibilă. Nimeni nu vrea să ia nicio decizie“.

La nivelul infrastructurii de transport, administraţia din Buzău subvenţionează un ser­viciu de transport public care aduce oa­meni din 48 de localităţi buzoiene către locu­rile de muncă din oraş. Trebuie men­ţio­nat că rata şomajului se apropie de 7% în cazul judeţului Buzău, în timp ce edilul in­dică spre o rată de sub 1% în interiorul oraşului.

„Am făcut aici o chestie şi primăria Buzău plăteşte subvenţia: ne-am dus în 48 de localităţi de pe lângă Buzău şi trans­por­tăm oameni de acolo. Nu ne-am oprit ab­solut deloc nici în pandemie şi am negociat cu fiecare agent economic mare în parte astfel încât să nu îşi oprească activitatea şi ne-a ajutat şi pe noi aici. Ştim că 95% din ce strângi la primărie sunt bani de la firme“.

Un alt proiect care vizează zona de transport ţine de transformarea unei părţi din aeroportul militar din Boboc în aeroport civil, întrucât sud-estul ţării are nevoie de cel puţin încă un aeroport dincolo de Bucureşti.

„Trebuie să avem un aeroport pentru a transporta nu numai persoane, ci şi marfă de înaltă tehnologie. (…) Discutăm şi de partea politică, am depus acest proiect încă de la guvernul Dăncilă, am avut o discuţie şi cu domnul Nicolae Ciucă, care a spus că armata încurajează dezvoltarea economiei. Vom începe acest demers probabil după ce se va finaliza referendumul pentru unire“.

Aeroportul din Boboc este situat la 12 km de oraşul Buzău, iar terminalul civil ar putea fi operaţional abia în următorii ani, ţinta stabilită de primar fiind anul 2030.

Învăţământ dual patronat de Kronstadt

Unul dintre principalele proiecte care vizează zona de educaţie şi formare profesională ale administraţiei din Buzău ţine de înfiinţarea unui sistem de învăţământ dual inspirat din modelul Şcolii Profesionale Kronstadt Braşov.

„Am demarat cu 20 de firme din care vreo 15 multinaţionale prezente la Buzău un proiect prin care vrem să facem învăţământ dual şi vom fi patronaţi de şcoala germană Kronstadt de la Braşov pe învăţământ dual. Şi pe modelul pe care l-am văzut în Finlanda vom încerca în acelaşi spaţiu să facem şi o facultate sau să aducem aici filiale de facultăţi tehnic din România care acceptă condiţiile noastre“.

O astfel de şcoală le-ar permite celor care o urmează să deprindă capacitatea de a lucra cu utilajele de ultimă generaţie utilizate în fabricile care îi pot angaja ulterior. Pentru realizarea acestui proiect, edilul speră să acceseze şi fonduri din PNRR.

„Ne-a oprit pandemia de Covid, dar reluăm problema, avem şi locaţia. Sper ca din anul şcolar care începe anul viitor să îndeplinim toate condiţiile, să meargă şi PNRR, să putem asigura dotări excepţionale. (…) Braşovul a început cu vreo 50-60 de participanţi, iar după 10 ani a ajuns la un volum de 750 de cursanţi, şi în fiecare an ies 250 de copii pregătiţi. Începem şi noi de jos şi adaptăm în funcţie de cererea din partea companiilor din Buzău“.

Totodată, Constantin Toma îşi propune ca din toamna acestui an să introducă 23 de şcoli de grădiniţe în logica învăţământului finlandez, un model confirmat şi prin celebrele teste PISA.

În ceea ce priveşte infrastructura educaţională, presa scria anul trecut că Universitatea Politehnica din Bucureşti ar putea deschide o unitate de învăţământ în oraşul Buzău.

„Sunt dezamăgit total, politicienii în campanie spun lucruri trăznite. Au fost aduşi de un partid şi îmi cer scuze pentru treaba asta. A fost o delegaţie importantă la noi în birou şi mi-au propus învăţământ terţiar, iar când am întrebat ce înseamnă am înţeles că voiau să facă o şcoală pentru cei care nu au luat bacalaureatul şi nu am fost de acord“.

Pe de altă parte, primarul s-a întâlnit şi cu Universitatea „Dunărea de Jos“ din Galaţi, iar aceasta va deschide o unitate în Buzău, chiar dacă edilul nu a fost de acord nici cu oferta adusă de aceştia.

„Vor da drumul din toamnă, dar nu cu acceptul meu ca primar. Universitatea Dunărea de Jos excelează în două facultăţi extraordinare: chimie alimentară şi tehnologia construcţiilor de maşini. Ei vin aici cu educaţie fizică, drept şi agricultură. Nu ştiu când a fost înfiinţată agricultura la Galaţi. Noi la Buzău avem nevoie de altceva“.

Ţinta pe fonduri europene: 200-300 mil. euro în următorii ani

Constantin Toma a explicat că oraşul Buzău a reuşit să se situeaze pe locul 7 la atragerea de fonduri europene pe programarea anterioară, reuşind să câştige finanţări de 82 mil. euro.

„Acum ne-am propus să atragem între 200 şi 300 mil. euro pe proiecte care sunt în viziunea de dezvoltare a Buzăului. (…) Vrem să vedem şi circul acesta care se numeşte PNRR pentru că printre altele am ajuns preşedinte executiv al Asociaţiei Municipiilor din România, poziţie din care m-am întâlnit şi cu premierul, cu ministrul Ghinea, cu vicepremierul Barna, însă când am văzut proiectul am văzut că au dispărut multe lucruri. Nu ştiu cum se face alocarea, este tot o ceaţă. Sperăm ca lucrurile să fie clare pentru că sunte pregătiţi să atragem foarte mulţi bani atât prin PNRR, cât şi prin programele operaţionale“.

Printre marile proiecte pe care le vizează administraţia prin intermediul fondurilor europene se numără şi transferul gratuit al Pădurii Crâng de la Direcţia Silvică în proprietatea oraşului Buzău.

„Are vreo 187 de hectare, este plămânul verde al Buzăului, dar 60% este uscată. Încercăm aici să transformăm acest loc în cea mai mare pădure parc din UE. Cel mai mare este astăzi în Berlin, cu 192 de hectare. Dacă mai plantăm în Pădurea Crâng 10-12 hectare vom ajunge la 200 de hectare şi poate deveni atât un element de atracţie, cât şi unul care să genereze un trai mai bun“.

Un alt proiect ţine de dezvoltarea canalului natural desprins din râul Buzău cunoscut drept Iazul Morii, care se întinde pe o lungime de peste 20 kilometri.

„Încercăm să facem aici o poveste şi economic ne gândim pentru irigaţii, pentru crescătorii de peşte, dar şi zonă de atracţie“.

Dincolo de viitoarele linii de finanţare, administraţia din Buzău are în acest moment peste 60 de milioane de euro de investit, incluzând şi fonduri europene accesate anterior.

„Avem undeva la peste 60 de milioane de euro, din păcate nu vom putea să îi consumăm pe toţi, licitaţiile sunt aşa cum sunt. Fondurile europene, mai avem de executat din ele vreo 65 de milioane de euro, până în 2023. Noi am atras încă 30 şi ceva de milioane de euro din credite şi inclusiv pentru partea de cofinanţare la atragerea de fonduri, cât şi pentru alte proiecte care nu sunt finanţate şi finanţabile de Uniunea Europeană“.

Dintre proiectele importante din punct de vedere al dezvoltării menţionate de edil în cadrul emisiunii mai merită menţionat proiectul Băncii Naţionale de Gene pentru legumicultură, floricultură, plante aromatice şi medicinale.

Totodată, Buzău a câşitgat un concurs de proiecte pe tema economiei circulare organizat de autorităţile din Germania, ceea ce va duce la un proiect concret în acest sens implementat în următorii ani cu sprijin din partea nemţilor, inclusiv prin finanţări.