Republica Moldova se bucură de o climă favorabilă și de un pământ fertil. Solurile Moldovei prezintă circa un miliard tone de humus, 50 milioane tone de azot, 60 milioane tone de fosfor, 700 milioane tone de potasiu, conform Centrului Republican de Pedologie Aplicată. Ponderea maximă în economie o deține sectorul agricol și baza pe care se produce jumătate din exporturile Republicii Moldova.

Tot mai puțin pământ este prelucrat

Conform datelor Biroului Național de Statistică, de la începutul anilor ‘90 în Moldova tot mai puțin pământ este prelucrat. Astfel, dacă în anul 1990 erau prelucrate 1,7 milioane de hectare, atunci la începutul anilor 2000 suprafața pământurilor prelucrare a constituit 1.5 milioane de hectare. Din cauza salariilor mici în agricultură, mulți oameni au renunțat să lucreze la pământ și au emigrat peste hotare sau la oraș. Salariul mediu din agricultură, arată BNS, nu este destul de atractiv – aproape 3000 de lei (în 2014).

Agricultura este neprofitabilă

Vasile Mârzenco, președintele Federaţiei Naţionale a Fermierilor din Moldova (FNFM) susține că agricultura din Moldova a devenit neprofitabilă în ultimii 25 de ani.

„De la independența țării tot ceea ce înseamnă economie de piață este o noțiune denaturată și falsificată de diferite accidente politice care a dus la creșterea prețurilor a tot ceea ce noi procurăm și investim în agricultură. Prețurile la produsele agricole au crescut nesemnificativ în comparație cu prețurile la motorină, îngrășăminte, semințe și tehnică agricolă. Evident profitul gospodăriilor este în descreștere”, susține președinte federației. Vasile Mârzenco a mai adăugat că piața produselor agricole este singura din regiune unde se produc din abundență produse agricole, iar monopolul în producție afectează prețurile. „Noi am făcut calcule simple la prețul motorinei și am demonstrat că anual de la producători se jefuiesc 500-600 milioane de lei. Adaosul comercial la preț este de câteva ori mai mare decât în țările vecine”, a declarat președintele FNFM.

„Decât să aibă pierderi, fermierul lasă pământul neprelucrat”

„Noi nu avem subvenții în agricultură. Eu ca agricultor, dacă am o mie de lei și îi cheltui în agricultură, iar venitul meu peste un an este de 800 de lei, nu mai bine să depun banii aceștia în bancă la dobândă? Se câștigă 200 de lei la sfârșitul anului. În aceste condiții, decât să înregistreze pierderi, fermierul mai bine lasă pământul neprelucrat”, comentează Vasile Mârzenco.

Experții susțin că pământul neprelucrat nu își pierde calitatea solului, iar din contul putrefacției resturilor vegetale se ridică fertilitatea. Însă apare o altă problemă: pe terenurile care nu sunt prelucrate se înmulțesc bolile și dăunătorii. În acest sens, în anul 2012 a fost elaborat un proiect de lege care ar sancționa proprietarii de pământ pentru că lasă pământurile în paragină, iar dacă acestea nu se cultivă, ar trebui îngrijit și igienizat. Chiar dacă acest proiect de lege a fost făcut pentru marii proprietari de terenuri care erau interesați de cumpărarea terenurilor la prețuri mici ca apoi să le vândă mai scump, proiectul nu a reușit să treacă prin Parlament.

Ion Bârsa, director executiv FNFM din regiunea Centru susține că fermierilor le vine greu să reziste pe piață. „450 milioane de lei subvenții încă nu au fost plătite din anul trecut, oamenii sunt derutați și dezamăgiți. Cetățenii, și mai ales tinerii, care ar putea începe o afacere având deja terenul părinților, se hotărăsc să plece”, afirmă Bârsa. Acesta a precizat pentru TIMPUL că în ultimii cinci ani, cam 15 la sută dintre agricultori din regiunea centru și-au abandonat pământul și au plecat la muncă peste hotare.

În partea de nord a țării situația pare să fie diferită. Ana Tâltu, directorul regional, susține că agricultorii care au dat pământul în arendă acum își doresc să îl întoarcă pentru prelucrare individuală. „Oamenii s-au orientat pentru dezvoltarea agriculturii și investesc bani și efort pentru creșterea competitivității”, susține femeia.

Agricultura atractivă pentru tineri

Ion Statii s-a întors în țară acum doi ani, după ce a muncit peste hotare. A hotărât să se întoarcă în Moldova să își ajute băiatul în administrarea afacerii în agricultură. Acum el depune efort să își întoarcă terenurile de pământ de la cooperative cărora le-a oferit în arendă. „Băiatul meu a ales să urmeze studiile la Universitatea Agrară și am hotărât să îl ajut. Acum avem o microfermă de animale cu oi și vaci. Ne gândeam să facem ceva din domeniul lui, să aibă de lucru acasă și să nu fie nevoit să plece peste hotare. Tineretul nu are unde să se dezvolte mai departe. Altceva nu pot să îi ofer mai atractiv să rămână la țară. Pământul pentru noi este foarte important, este pâinea noastră cea de toate zilele. Avem o bogăție de pământ și nu o putem lăsa goală”, afirmă agricultorul din satul Hâjdieni, raionul Glodeni.

Familia Statii are aproximativ 12 hectare pe care cultivă soia și sfeclă de zahăr, iar terenurile pe care le va restabili va crește porumb, grâu și floarea soarelui.

Cât costă un hectar de pământ?

Agronomii din țară subliniază raportul calitate – preț al terenului arabil. Practic, la cel mai mic preț din regiune se găsește unul dintre cele mai bune pământuri.

Prețul terenului agricol din Republica Moldova s-a stabilizat în ultimii ani, după ce a cunoscut o creștere constantă determinată de apropierea Moldovei de Uniunea Europeană. Potrivit unor analize pe piață, prețul mediu al unui hectar de teren agricol este de 1000 de euro. În funcție cât de bun este terenul, un hectar poate ajunge şi la 2000 de euro, depinde și de bonitatea solului, a regiunii și amplasării pe teren.