Parlamentul European a adoptat un set de restricții pentru utilizarea Inteligenței Artificiale

Parlamentul European (PE) a adoptat un set de restricții pentru utilizarea Inteligenței Artificiale (AI). Sistemele AI cu un ”nivel inacceptabil de risc”, precum cele pentru supravegherea biometrică sau cele polițienești bazate pe analiza predictivă, ar urma să fie interzise.

PE a adoptat poziția de negociere referitoare la Legea privind Inteligența Artificială (IA), care interzice sistemele care prezintă un ”nivel inacceptabil de risc”, cum ar fi instrumentele de predicție ale poliției sau sistemele de evaluare socială, cum sunt cele folosite în China pentru a clasifica oamenii în funcție de comportamentul și statutul lor socio-economic. Legislația stabilește, de asemenea, noi limite pentru “AI cu risc ridicat“, precum sistemele care ar putea influența alegerile sau ar putea aduce prejudicii sănătății oamenilor, scrie Biziday.ro.

”Normele vor garanta că AI dezvoltată și utilizată în Europa respectă pe deplin drepturile și valorile Uniunii Europene, inclusiv supravegherea umană, siguranța, viața privată, transparența, nediscriminarea și bunăstarea socială și de mediu”, precizează instituția europeană într-un comunicat. Următorul pas, în cursul zilei de astăzi vor începe negocierile cu Consiliul cu privire la forma finală a legii.

Normele urmează o abordare bazată pe riscuri și stabilesc obligații pentru furnizori și pentru cei care implementează sisteme de AI, în funcție de nivelul de risc pe care îl poate prezenta inteligența artificială. Astfel, sistemele de Inteligență Artificială cu un nivel inacceptabil de risc pentru siguranța oamenilor ar urma să fie interzise, precum cele care utilizează evaluarea comportamentului social (clasificând oamenii pe baza comportamentului social sau a caracteristicilor personale).

Eurodeputații au inclus în listă interdicții referitoare la utilizările intruzive și discriminatorii ale AI, cum ar fi:

– utilizarea sistemelor de identificare biometrică la distanță “în timp real” sau ”ulterioară” în spații accesibile publicului;

– sistemele biometrice de clasificare care folosesc caracteristici sensibile (de exemplu, genul, rasa, etnia, statutul de cetățenie, religia, orientarea politică);

– sistemele polițienești bazate pe analiza predictivă (bazate pe profilare, localizare sau comportamentul infracțional anterior);

– sistemele de recunoaștere a emoțiilor folosite la locul de muncă sau în cadrul instituțiilor de învățământ, ori în domeniul aplicării legii sau al gestionării frontierelor;

– extragerea fără scop precis a datelor biometrice din imaginile faciale de pe internet sau înregistrări făcute de televiziunile cu circuit închis pentru a crea baze de date de recunoaștere facială (încălcând drepturile omului și dreptul la viață privată).