Laureații premiilor Nobel folosesc uneori în moduri surprinzătoare libertatea de care dispun de a cheltui cele opt milioane de coroane suedeze /925.000 de euro/ care însoțesc prestigioasa medalie. Excepție fac laureații premiului Nobel pentru Pace, care, având în vedere puternica încărcătură simbolică, trebuie să fie foarte atenți ce destinație aleg să dea banilor primiți, relatează duminică AFP.
‘Cred că /destinația dată recompensei financiare/ depinde în mare măsură de țara de origine a laureaților, de finanțele lor personale, de veniturile lor din acel moment și de ceea ce fac în viața de zi cu zi’, a apreciat directorul general al Fundației Nobel, Lars Heikensten.
Francezul Serge Haroche, care a primit Nobelul pentru fizică în 2012, a declarat că nu a avut timp să se gândească la bani. Totuși, el a mărturisit că are în vedere, ca mulți alții, să investească în domeniul imobiliar.
Austriaca Elfriede Jelinek /premiul Nobel pentru literatură în 2004/ a afirmat că acesta îi va garanta independența financiară.
Alții își dau frâu liber pasiunilor: Sir Paul Nurse /medicină, 2001/ nu a ratat ocazia să-și facă un face-lift la motocicletă, iar Richard Roberts /tot medicină, dar în 1993/ și-a instalat în fața casei un teren de croquet.
Laureații premiului pentru literatură sunt mai discreți în ce privește utilizarea pe care o dau semnificativei averi. ‘Chiar dacă scriitorii care câștigă premiul Nobel sunt destul de cunoscuți, mulți dintre ei nu câștigă prea mult din cărți’, a explicat Anna Gunder, cercetătoare la universitatea din Uppsala. Iar dacă banii primiți le permit să scape de grija zilei de mâine și le oferă libertatea de a trăi din scris, acest lucru are și efecte negative. ‘Se schimbă multe și în ce privește carierele lor. În anul următor, mulți scriu mai puțin, dar de regulă reîncep după un an sau doi’, a menționat cercetătoarea.
Laureații premiilor Nobel pentru Pace au de regulă opțiuni mai limitate. Personalități politice, organizații sau militanți cunoscuți, aceștia se află sub lumina reflectoarelor și trebuie să explice ce fac cu banii. Mulți dintre ei, ca președintele SUA Barack Obama în 2009 și Uniunea Europeană în 2012, au donat banii unor organizații de caritate. Alții susțin cu ei propriile proiecte, cum a făcut laureatul premiului din 2008, fostul președinte finlandez Martti Ahtisaari, care a anunțat că va finanța grupul de soluționare a conflictelor pe care l-a înființat.
Un caz aparte a fost cel al președintelui american Woodrow Wilson /1920/, care a vrut să-și asigure viitorul pentru când își va termina și al doilea mandat la Casa Albă și a depus banii la o bancă suedeză.
Americanul Philip Sharp /medicină, 1993/, care și-a cumpărat un conac vechi, a admis că ‘banii sunt una din părțile bune’ ale premiului’. Totuși, subliniază acesta, ‘cel mai mult contează recunoașterea’.
Sursa: Agerpres.ro
