Obiceiul păstrat sau modernizat al coacerii cozonacilor de Paște este destul de popular printre femeile care locuiesc în Capitală. Chiar dacă nu coc într-un cuptor cu lemne, cum se făcea în alte timpuri, femeile reinventează și adaptează tradiția pentru ca aceasta să fie transmisă mai departe.

Cozonacul integral

Natalia Matiescu are o pasiune aparte pentru copt și lucrul făcut manual. În familia sa se cocea mult, iar de fiecare dată era prezentă și ea în bucătărie. De când au apărut copiii în viața ei, femeia a început să atragă mai multă atenție la ceea ce mănâncă și să studieze din ce sunt compuse aceste alimente. „Am urmat a doua facultate și anume de biologie și chimie în alimentație. Când au apărut copiii, am început mai conștient să mă apropii de acest domeniu”, spune femeia. De zece ani, Natalia coace pentru familia sa pâine și cozonac din făină integrală și doar componente naturale. Gospodina susține că făina integrală este foarte valoroasă pentru organismul nostru. „Când se face făina albă este înlăturat absolut tot învelișul, ceea ce este cel mai valoros, acolo sunt toate fibrele și vitaminele și alte de felul acesta. De aceea făina albă nu are nicio valoare. Eu, în bucătăria mea, macin singură cerealele cu ajutorul unei mori de piatră. În urma acestei măcinări bobul rămâne integral – înseamnă că el conține toate compusele lui nutritive”, spune femeia de 38 de ani.

În acest an, Natalia a copt cozonaci pentru mai mulți prieteni de ai săi, care și-au dorit o alternativă mai sănătoasă. Pentru ca rețeta să fie adaptată, a experimentat mai mult timp, iar produsul final a ieșit așa cum a fost de așteptat – o variantă mai ușoară și echilibrată a cozonacului tradițional. „Am folosit doar făina integrală, zahăr brun, unt și lapte de casă. De fapt, această rețetă de cozonac este cea, după care strămoșii noștri coceau pâine”, spune Natalia. La ingredientele clasice, Natalia adaugă condimente, precum coaja de lămâie și portocală, migdale, stafide și altele.

În variantele tradiționale de pregătire a cozonacului se folosește drojdia, pe care Natalia a reușit să o înlocuiască cu maia, un agent de fermentare natural. În calea sa de a găsi o rețetă bio a produselor de panificație, femeia a aflat că drojdia din comerț participă la dereglările digestive și a renunțat la ea. Pentru cozonacul pe care îl pregătește, Natalia folosește materie primă de la producătorii agricoli care cultivă biologic grâu și secară.

Cozonacul tradițional

O mare parte din gospodine pregătesc cozonacul și pasca după rețetele moștenite de la mame sau bunici. Rodica Bargan își amintește despre copilăria sa din timpul perioadei sovietice când Paștele nu se sărbătoarea, însă mama ei pregătea pe ascuns cozonac. Gospodina a preluat și de la mama sa unele rețete, însă cele de la nașa de cununie sunt mai valoroase.

„Nașa mea era mai versată în acest domeniu. Ea a preluat tradiția de la părinții săi, dar și de la soacra ei care era soție de preot și avea rețete deosebite. Și de la preoteasă a învățat că pasca adevărată se face numai din brânză, iar cozonacul este doar din aluat”, spune femeia.

Pasca regală

Rodica spune că mereu a căutat rețete inedite despre coacerea păștii. A găsit o rețetă cu brânză care se fierbe și are denumirea de Pască Regală. Anul acesta, gospodina a gătit una cu brânză, care nu necesită fiartă. La 400 de grame de brânză, a adăugat 160 grame de zahăr, 160 grame de unt, frișcă și gălbenuș de ou fiert dat prin răzătoare. Toată compoziția se amestecă bine și se pune la frigider sub presare, iar peste câteva ore pasca este gata de a fi mâncată.

Cât despre cozonac, gospodina a spus că este mai greu de făcut, fiindcă necesită mult efort pentru a-l frământa și timp. Totuși, bucuria de a avea un cozonac pe masa de Paște, merită toată străduința. „Acum coc după o rețetă pe care o am de la o doamnă de la nordul țării, din Ocnița. Eu am încercat într-un an și tare mi-a plăcut. Rețeta e simplă: gălbenuș de ou, câteva ouă întregi, ulei, zahăr, condimente și făină cât cuprinde. Cel mai greu este la frământat și totul depinde cât de bine se face frământarea. În fiecare an, e diferită durata procesului de frământare. Poate depinde de starea ta lăuntrică, câteodată poate ești mai încordată, câteodată iese foarte bine și aluatul crește frumos. După ce ai plămădit aluatul, îi fac semnul crucii și îl las la călduț să crească”, a relatat femeia.

„E foarte bine când participă toate familia la pregătirea cozonacului și anume la frământat. Anul acesta m-a ajutat soțul meu. Când e dispoziția de bunăvoință cuprinde întreaga familie, e foarte bine în casă”, a adăugat Rodica.

În familia sa, cel mai mult este apreciat cozonacul, iar pasca cu brânză o pregătește pentru tatăl său. Femeia spune că există și combinații dintre cozonacul de aluat în care se adaugă brânză doar în centru un pic. „Înainte lumea nu era atât de bogată să facă cozonacul doar din brânză, dar adăugau în cozonac doar puțin din aceasta și făceau semnul crucii deasupra din cosițe de aluat”, a conchis gospodina. Anul acesta, pentru sfințitul de la biserică, Rodica a copt o pască pe care a împletit-o cu cruciulițe din aluat, din care familia sa mănâncă în fiecare dimineață înainte de obișnuita mâncare.

În tradiția creștină, cozonacul și pasca sunt coapte în ziua de joi dinaintea sărbătorii de Paști. Multe gospodine din țară coc repetat și în joia înainte de Paștele Blajinilor.