Ţăranii au ajuns la disperare. Mulţi şi-au adus animalele acasă de pe câmpuri, noaptea dorm iepureşte şi şi-au pregătit bâte în cazul în care lupul le va da târcoale.
Cu două săptămâni în urmă lupii au hăcuit viţelul familiei Coşăru din Pietrosu. Tatiana, stăpâna casei, ne-a spus că ei ţineau doi viţei pe un câmp de la marginea satului, la vreo 200 de metri depărtare de casa lor. Aşa procedează mai toţi ţăranii. Ei duc animalele în câmp primăvara şi le aduc acasă toamna, când acestea sunt grase şi frumoase, numai bune de vândut. Evident, stăpânul se duce în fiecare zi să adape animalele, să le schimbe locul. Tatiana presupune că lupii şi-au făcut vizuini în partea de sus a satului, unde în anii ’70 au avut loc alunecări de teren. O parte din sătenii care trăiau acolo s-au mutat cu traiul la Făleşti, iar alţii şi-au construit case în partea de jos a satului. Acel loc a rămas pustiu, au crescut copaci mari, buruiene înalte cât omul. Tatiana crede că anume aici s-ar fi oploşit haita de lupi. Deşi lupii sunt cunoscuţi mai mult ca prădători singuratici, femeia e sigură că viţelul ei a fost atacat de o haită. Aceştia au mâncat două capre priponite un pic mai la deal, iar de la viţel au mâncat doar un şold şi măruntaiele. De obicei, lupul dă târcoale satului cam o dată la două săptămâni, dar în ultimul timp ţăranii au observat că au fost omorâte animale mai multe zile la rând. Ei bănuiesc că lupoaica ar fi fătat şi, având pui, are nevoie de mai multă mâncare.
„Am 53 de ani, dar nu am mai văzut aşa ceva. Părinţii mi-au povestit că pe vremea tinereţii lor, iarna, când ieşeau noaptea afară, auzeau lupii în pădure urlând, dar nu intrau în sat. Acum dacă vara vin în sat, ce va fi la iarnă?”, se vaietă femeia.
De frica lupului şi-au vândut animalele
Vasile Grosu este cioban. Într-o noapte, lupii au dat târcoale turmei şi au ucis patru oi. Vasile spune că el personal a văzut lupul. Împreună cu băiatul său, au examinat urmele lăsate de lup. Ei susţin că acestea sunt mai mari decât ale unui câine. Ciobanul este nemulţumit de faptul că, cu vreo doi ani în urmă, poliţistul de sector i-a dat să semneze un contract prin care se angajează să nu aibă mai mult de un câine la 400 de oi. „Dar cine o să păzească oile? întreabă nedumerit ciobanul. El s-a plâns poliţistului, dar acesta a zis că nu are ce face. Lupii au pricinuit pagube familiei lui Slavic Rusu. Vasile Pohâlă şi Valeriu Tampei au rămas fără de viţei. Lui Leonid Mistreanu i-au mâncat mai multe oi etc. Unii, de frica lupului, şi-au vândut animalele.
Movila Măgurii, un loc plin de mistere
Pădurarul satului susţine că a văzut lupul plimbându-se prin pădure. Alţi pietroşeneni povestesc că au văzut o lupoaică cu lupi îndreptându-se spre Movila Măgurii. Unii zic că semăna mai mult a şacal, că era prea grebănoasă. Pietroşenenii nu exclud că vizuina lupului ar fi chiar la Movilă, aici fiind locul perfect unde animale sălbatice pot să trăiască liniştite. Movila Măgurii este un deal cu înălţimea de 378 metri (al doilea ca înălţime din Moldova), în vârful căruia este o cruce cam de vreo trei-patru metri. Este un peisaj de nedescris, cu multă vegetaţie. Se spune că aici, cu câteva secole în urmă, turcii au ascuns comori. Le-au acoperit cu pământ, astfel că s-a format o movilă. Totuşi, oamenii se uită cu înfrigurare la acest loc. Ei spun că toate persoanele care au încercat să caute comorile, au avut un sfârşit tragic. Cu câţiva ani în urmă, nişte tineri au început să sape în movilă, dar sătenii i-au alungat. Pentru ei Movila nu este doar un monument istoric, ci un loc plin de mister. Bătrânii spun că atunci când spre sat se abate vreo nenorocire, privesc cu spaimă spre Movilă. Cei superstiţioşi zic că dacă lupii s-au oploşit în acel loc, trebuie lăsaţi în pace. Sunt terorizate mai multe localităţi care se află în preajma Movilei Măgurii.
Oamenii sunt supăraţi pe primar
Ţăranii aşteaptă ajutor din partea statului, căci, spun ei, autoritatea locală nu se implică în niciun fel în rezolvarea problemei lor. Ei învinuiesc primăria că în loc să ia măsuri ca să-i apere de lupi, le-a spus oamenilor să-şi ţină animalele acasă. Pietroşenenii sunt supăraţi pe primar că nu e la serviciu tocmai când au mai mare nevoie de el. Nina Rusu, secretara Consiliului local, ne-a spus că primarul e în concediu şi e plecat din sat. „Noi nu ştim ce am putea face. Lupii se duc la vânat la 40 km. Dacă am şti unde le este vizuina, i-am împuşca. Au fost prin sat iarna. Apoi s-au liniştit, acum s-au întors. Nu e posibil să luăm vreo măsură. Anul trecut, prin dispoziţia primarului, am împuşcat câinii vagabonzi. Dar cu lupii nu ştim ce să facem”, ne-a spus ea. Strânge nedumerit din umeri şi poliţistul din sat, când este întrebat de vreun consătean ce să facă.
Lupi sau câini vagabonzi sălbăticiţi?
Ghenadi Grubîi, specialist la „Moldsilva”, ne-a spus că în R. Moldova, conform Legii 1538 din 1998 privind fondul ariilor naţionale protejate de stat, este interzisă împuşcarea lupilor. Aceste animale sunt incluse în lista speciilor rare. „Ultimul lup a fost împuşcat la noi prin anii ’60. Acum nu e exclus că or fi venit din Carpaţi, din cauza inundaţiilor. În unele raioane ale republicii lupii ar putea veni şi din stepele Ucrainei. Cine la noi a văzut un lup viu? Nu e exclus că oamenii îi confundă cu câinii vagabonzi, care sunt mai periculoşi fiindcă vânează în grup”, susţine specialistul.
Ideea că lupii ar putea fi confundaţi cu nişte maidanezi o susţine şi Iurie Beriucov, directorul Asociaţiei vânătorilor şi pescarilor din raionul Făleşti. „Nu avem lupi în raion. Anul trecut, în decembrie, am fost acolo şi am văzut că sunt câini sălbătici. Şapte sate de pe lângă Pietrosu au 36 de stâne de oi. Toamna, când ciobanii pleacă de la stână, lasă câinii pe dealuri. Ei sălbăticesc. Umblă în haite. Mănâncă oi, capre. Sunt extrem de agresivi, pot ataca şi oameni. O dovadă că sunt câini e faptul că lupii coboară în sate mai mult iarna, vara ei au destulă mâncare pe dealuri. Şi încă ceva. De obicei, lupul umblă singur, cu excepţia anumitor perioade. Iar câinii atacă în haite”, ne-a explicat cinegeticianul.
Iurie Beriucov consideră că vinovaţi de situaţia creată sunt ciobanii care vara înmulţesc câinii la stână, iar toamna, când se duc acasă, îi lasă pe dealuri. „Curând, în „Monitorul Oficial” va fi publicată o nouă lege despre lumea animală. Potrivit acesteia, în Moldova va fi interzis ca la păscut oile, caprele, vacile etc., turmele să fie însoţite de câini”, ne-a spus specialistul, care crede că astfel va descreşte numărul câinilor sălbăticiţi.
Indiferent dacă animalele oamenilor au fost sfâşiate de câini sau lupi, rămăşiţele ar trebui să fie duse la laborator să se vadă dacă nu cumva au fost atacate de un animal turbat. Din păcate, nimănui din Făleşti nu i-a venit în cap să-i sfătuiască pe ţărani să facă acest lucru. Ar fi extrem de periculos pentru oameni dacă în această zonă s-ar descoperi un focar de rabie.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
