Planul Rusiei de a crea ”un hub al gazelor” în Turcia, pentru a înlocui vânzările pierdute către Europa, întârziat de dezacorduri cu Turcia

Planul Rusiei de a crea ”un hub al gazelor” în Turcia, pentru a înlocui vânzările pierdute către Europa, este întârziat de dezacordurile cu Turcia cu privire la cine ar trebui să fie responsabil de acesta, au declarat două surse familiare cu proiectul pentru Reuters, potrivit News.ro.

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a propus ideea în luna octombrie 2022, la scurt timp după exploziile care au deteriorat conductele de gaze Nord Stream, care leagă Rusia de Germania peste Marea Baltică.

Rămâne neclar cine a fost responsabil pentru explozie.

O sursă familiarizată cu situaţia a spus că planul construcţiei hubului de gaze naturale s-a confruntat cu întârzieri, deoarece Moscova şi Ankara se ceartă pentru control.

”Sunt probleme manageriale, se ceartă pentru cine ar trebui să gestioneze hubul”, a spus sursa sub rezerva anonimatului, deoarece nu era autorizată să vorbească cu presa.

O altă sursă, apropiată de grupul Gazprom, controlat de Kremlin, a recunoscut că a existat ”o problemă” cu privire la problemele de management.

Gazprom şi ministerul turc al energiei nu au răspuns solicitărilor de comentarii.

Rusia vede hubul ca o modalitate de a-şi redirecţiona exporturile de gaze, acum că ţările europene şi-au redus drastic achiziţiile. Speră să vândă nişte gaze prin Turcia ţărilor care nu ar fi dispuse să cumpere direct din Rusia.

În prezent, Moscova furnizează gaze Turciei prin conductele Blue Stream şi TurkStream peste Marea Neagră.

Gazul prin TurkStream este destinat, de asemenea, exporturilor suplimentare către sudul şi estul Europei, inclusiv Ungaria, Grecia, Bosnia şi Herţegovina, România şi Serbia.

Unele capitale occidentale sunt îngrijorate de faptul că orice hub turcesc de gaze care include gaze ruseşti ar putea permite Moscovei să mascheze exporturile care sunt sancţionate de Occident pentru acţiunile sale în Ucraina, amestecând combustibilul cu cel din alte surse.

Turcia este membră NATO, dar are relaţii bune cu Rusia, deşi relaţiile au fost tensionate din cauza unor probleme, inclusiv decizia Rusiei din iulie de a se retrage dintr-un acord intermediat cu Turcia, care a permis Ucrainei să exporte cereale prin Marea Neagră.

Turcia importă în prezent aproape tot necesarul său de gaze şi are o infrastructură extinsă de import de gaze naturale lichefiate.

Ankara crede că îşi poate valorifica relaţiile comerciale existente şi noi pentru a deveni un hub de gaze.

Putin a declarat în iulie că hubul de gaze este încă pe ordinea de zi, iar Rusia a vrut să creeze o platformă electronică pentru vânzările de gaze în Turcia.

La o întâlnire cu omologul său turc, Tayyip Erdogan, pe 4 septembrie, Putin a declarat că Gazprom a prezentat o foaie de parcurs pentru hub companiei turce de energie BOTAS. El a spus că problemele includ crearea unui grup de lucru comun, elaborarea unui cadru legal şi ”scheme pentru tranzacţionarea şi transferul gazelor achiziţionate”.

Kremlinul a spus că hubul este un proiect complex, care va necesita timp pentru a se realiza.

Purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, a declarat pentru prima dată, în februarie, că planul ar putea fi amânat din cauza unui cutremur devastator care a lovit sud-estul Turciei şi Siria.

Turcia îşi promovează propria agendă de export de gaze: BOTAS a încheiat în august un acord cu MVM din Ungaria pentru a vinde aproximativ 300 de milioane de metri cubi (mcm) de gaz. Aceasta este prima dată când Turcia a convenit asupra exporturilor de gaze cu o ţară nevecină şi ar putea indica dorinţa sa de a spori securitatea aprovizionării cu energie a Europei.

De asemenea, Turcia a spus că ar fi posibilă includerea conductei de gaze naturale transanatoliene (TANAP), care transportă gaze naturale azere până la graniţa cu Turcia, în nodul propus.

Rusia furnizează gaze prin conducte către Europa, în principal prin Ucraina, la o rată de peste 40 de milioane de metri cubi pe zi, mai puţin de jumătate din cantitatea pe care o vindea Uniunii Europene înainte de conflictul din Ucraina pe această rută.

Kremlinul a spus că gazoductul TurkStream nu poate înlocui capacitatea gazoductului avariat Nord Stream.

În august, Gazprom a furnizat Uniunii Europene prin Ucraina şi TurkStream aproximativ 2,84 miliarde de metri cubi de gaze, din care 1,54 miliarde de metri cubi au fost transportaţi prin Turcia şi 1,3 miliarde de metri cubi prin Ucraina.

În 2022, exporturile totale de gaze prin conducte ale Rusiei aproape s-au înjumătăţit, la 100,9 miliarde de metri cubi, un minim post-sovietic.

GazoductulTurkStream existent a costat 32 miliarde de dolari, iar gazoductul Nord Stream 2, care nu a fost lansat niciodată, prin Marea Baltică, încă 11 miliarde de dolari, împărţiţi între Gazprom şi partenerii săi occidentali.

Multe ţări s-au angajat să pună capăt sau să limiteze importurile de petrol şi gaze din Rusia, pentru a reduce veniturile Moscovei.

UE a declarat în martie că va reduce importurile de gaze din Rusia cu două treimi, într-un an. Marea Britanie, care a importat doar cantităţi mici de gaze ruseşti, a redus complet importurile.