Cauza principală a acestei scăderi o reprezintă sporul natural negativ (-75.655 de persoane).
Totodată, datele INS mai arată că populația urbană și cea de sex feminin sunt majoritare (53,8%, respectiv 51,2%). La 1 ianuarie 2016, populația rezidentă din mediul urban a fost de 10,634 milioane de persoane, în scădere cu 0,6% față 1 ianuarie 2015. Populația feminină la 1 ianuarie 2016 a fost de 10,107 milioane de persoane, în scădere cu 0,6% față de aceeași dată a anului precedent.
Fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, ecartul dintre populația vârstnică de 65 ani și populația tânără de 0-14 ani crescând la aproape 400.000 de persoane (3,436 milioane față de 3,059 milioane de persoane).
Comparativ cu 1 ianuarie 2015, s-a remarcat scăderea ponderii persoanelor tinere (0-14 ani) și creșterea ponderii populației vârstnice (de 65 ani și peste). Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 109,6 (la 1 ianuarie 2015) la 112,3 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 ianuarie 2016).
Ponderea populației de 0-14 ani în total populație s-a păstrat constantă (15,5%) în ambii ani, dar ponderea populației de 65 ani și peste în total populație a crescut de la 17,0% în 2015 la 17,4% la 1 ianuarie 2016. Astfel, indicele de dependență demografică a crescut de la 48,1 (la 1 ianuarie 2015) la 49 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane adulte (la 1 ianuarie 2016).
România continuă să fie o țară de emigrare. Soldul migrației internaționale în anul 2015 a fost negativ, numărul emigranților depășind numărul imigranților cu aproape 58.000 de persoane.
În cursul anului 2015, spre deosebire de anul 2014, bărbații au emigrat într-o proporție mai mare decât femeile (50,9%). Și în rândul imigranților, bărbații au fost majoritari (53,6%).
De asemenea, soldul migrației internaționale temporare de lungă durată a fost negativ (-57.932 persoane).
Agerpres
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
