Dacă până nu demult aceste abateri de la normalitate erau considerate ca făcând parte din specificul locului, acum Republica Moldova își dorește credibilitate pe piața externă. Ar fi dificil să convingem că respectăm standardele europene, cât timp pe rafturile magazinelor autohtone etalăm produse de proastă calitate sau încercăm să „vopsim cioara”.
Sergiu Lelic, șef-adjunct al Direcției pentru relații cu publicul din Agenția pentru Protecția Consumatorului (APC), susține că instituția în care lucrează acordă o atenție sporită securității produselor. Pe de altă parte, și consumatorii se „deșteaptă” și tolerează din ce în ce mai puțin să fie înșelați de comercianți. Agenția a înregistrat, de la începutul anului, 770 de petiții și 4.700 de apeluri telefonice, cu 25-30% mai mult decât în anii precedenți. Oamenii vin cu diverse plângeri, în funcție de sezon.
„La ora actuală, majoritatea reclamațiilor vizează calitatea rechizitelor școlare, a îmbrăcămintei și a încălțămintei”, a precizat Sergiu Lelic. Acuarelele și creioanele sau cariocile din substanțe toxice pun în pericol sănătatea copiilor, a atenționat el. Etichetele produselor trebuie să conțină informații despre țara de origine, despre importator, or, de foarte multe ori, nici comercianții din piețele din Republica Moldova nu cunosc prea multe despre proveniența mărfurilor pe care le vând și nici nu pot oferi garanții cu privire la calitatea produselor.
Toamna târziu sau în timpul iernii, Agenția este asaltată cu alt gen de petiții: oamenii acuză că le sunt lezate drepturile de către prestatorii de servicii, că sunt debranșați de la apă sau de la căldură sau că li se atribuie cheltuieli mult prea mari.
Agenția, spune Sergiu Lelic, mediază neînțelegerile dintre agenți economici, comercianți și cumpărători, având grijă ca drepturile celor din urmă să fie respectate. Adică să li se restituie banii aruncați pe un produs defect sau să li se repare bunul.
Un rezultat cu care Agenția pentru Protecția Consumatorului „se mândrește” constă în soluționarea a 170 de plângeri care vizau produse de uz casnic – mașini de spălat, frigidere, aspiratoare – de proastă calitate. În consecință, agenții economici au fost obligați să le restituie suma de un milion de lei consumatorilor înșelați inițial.
Chișinăuianca Oxana Sterea, de exemplu, a izbutit să-și recupereze suma de 1.800 de lei, cât a costat-o o pereche de pantofi care au lăsat-o prematur. Directorul magazinului de la care și-i cumpărase a refuzat inițial să-i întoarcă femeii banii, de aceea a apelat la Agenția pentru Protecția Consumatorului. După cinci luni, ea și-a primit contravaloarea încălțămintei, ceea ce arată că obținerea drepturilor necesită multă perseverență și răbdare.
Cazurile de dublă marcare a produselor sunt destul de frecvente
Produsele expirate sau cu dublu marcaj reprezintă un capitol aparte. Agenția refuză să pună la dispoziția presei „lista neagră” a magazinelor sau a rețelelor de distribuție care recurg cel mai frecvent la aceste practici, argumentând că mulți au fost sancționați, după care s-au conformat prevederilor legale și că denigrarea imaginii acestora ar fi nejustificată. Cazurile de așa-zisa dublă marcare a produselor sunt însă destul de frecvente. Prin această „tehnică”, deasupra datei de fabricație de pe ambalaj se aplică o foiță cu o dată mai recentă, pentru a induce consumatorul în eroare, determinându-l să cumpere un produs expirat.
„Vorbim de produse de panificație, chifle, franzele”, detaliază Sergiu Lelic. El a precizat că, în cazul în care un agent economic pune pe raft un produs expirat, modificându-i termenul de valabilitate, riscă o amendă între 3.600 și 9.000 de lei. Dubla marcare este penalizată cu o sumă cuprinsă între 3.000 și 12.000 de lei. Totuși, dacă la Chișinău agenții economici sunt sancționați pentru nereguli, din magazinele de la sate oamenii cumpără frecvent bomboane de anul trecut cu furnici și lactate cu un strat de mucegai. Dar numai 10-15% dintre reclamații și petiții provin de la cetățeni din afara Chișinăului.
Pe de altă parte, nu toți cei care se plâng Agenției sunt oameni de bună-credință, iar aceste cazuri le dau multă bătaie de cap inspectorilor, până își dau seama că „reclamanții” nu sunt consumatori de rând, ci agenți economici care practică în acest fel o concurență neloială, vrând să-și denigreze rivalii din branșă.
Astfel, se întâmplă ca unii să cumpere un produs valabil, pe care îl păstrează până expiră, ca mai apoi să acuze că a cumpărat un aliment alterat. „Aceste cazuri nu sunt numeroase, dar ne confruntăm și cu asemenea lucruri”, a punctat Lelic.
El a respins acuzațiile că inspectorii Agenției pentru Protecția Consumatorului „mai închid uneori ochii” la anumite nereguli, dacă sunt „răsplătiți” de agenții economici. „Agenția își desfășoară activitatea în interesul consumatorului. Colaboratorii agenției au beneficiat în repetate rânduri de cursuri de informare ținute de colaboratorii Centrului Național Anticorupție. Suntem în vizorul tuturor, inclusiv al consumatorilor și rezultatele decurg din activitatea noastră”, a mai spus Sergiu Lelic.
Timpul a surprins câteva imagini prin care arată că unele supermarketuri nu renunță la vechile obiceiuri, de aceea consumatorii trebuie să fie în continuare înarmați cu multă vigilență.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
