Președintele Nicolae Timofti: „Noul șef de stat e bine să înțeleagă că este președintele tuturor cetățenilor țării”

– Domnule președinte, ați ajuns la finalul mandatului, sunteți împlinit?

Nu pot spune ca sunt împlinit. Aș fi vrut sa fac multe lucruri, să se întâmple mai multe schimbări în Republica Moldova. Pot să spun că sunt mulțumit în primul rând că mi-am îndeplinit corect atribuțiile, în manieră constituțională, că am reușit să fiu un factor de echilibru și să nu permit derapaje grave în momentele de criză prin care a trecut țara în această perioadă. Nu trebuie să uităm ce zbuciumați au foști acești ani ai mandatului meu – un număr mare de guverne schimbate, alianțe destrămate; practic nu a existat niciun an liniștit. Am fost de câteva ori la marginea prăpastiei, dar am reușit sa ne salvăm în ultimul moment, iar eu sper că și unele dintre acțiunile mele au contribuit la acest lucru.

– Care a fost criza care v-a marcat cel mai tare?

Toate m-au marcat, toate au fost complicate – de la crizele politice interminabile până la situația din sistemul bancar. Dar nu trebuie să se uite faptul că am preluat mandatul într-o perioadă când societatea era marcată de o acută criza politică: încercările repetate de alegere a președintelui țarii, care se puteau solda din nou cu alegeri anticipate și, respectiv, cu o prelungire a perioadei de tensiune, dacă nu se ajungea la această soluție de compromis.

– V-a votat și noul președinte, Igor Dodon. Îi sunteți recunoscător pentru aceasta?

Nu cred că eu trebuie să fiu recunoscător fiecărui deputat în parte. În egala măsură aș putea aștepta recunoștință pentru faptul că am acceptat această propunere, în condițiile complicate de atunci. Dar noi cu toții ne-am făcut datoria, până la urmă, am încercat să degajăm o situație care ținea Republica Moldova într-un blocaj politic și chiar instituțional.

– De ce ați acceptat această funcție în condiții atât de complicate?

Am dorit să-mi ajut țara, am înțeles că aceasta ar pune capăt crizei politice legate de nealegerea președintelui. Mi-am dorit cu adevărat să fie liniște și stabilitate în țară, înțelegând că doar așa se pot face reforme. Dar cel mai important argument a fost faptul că forțele politice care m-au invitat aveau o pe agendă un punct extrem de important pentru țara noastră – integrarea europeană. Posibilitatea de a contribui efectiv la realizarea acestui program politic ambițios a avut un rol decisiv pentru mine și pentru familia mea.

– Nu prea a fost așa, crizele au continuat…

Acest fapt nu-l puteam ști la vremea respectivă. Dar așa este, au apărut noi crize, care însă nu au ținut de activitatea președintelui, ci de anumite neînțelegeri dintre partide sau au fost generate de probleme de alt ordin. În toate aceste situații eu am mi-am respectat rolul de mediator, fapt care uneori mi-a reușit mai bine, alteori mai puțin. Președintele are atribuții limitate pe dimensiunea aceasta, el nu se poate implica în viața partidelor sau în conflictele dintre politicieni, dar el trebuie să intervină atunci când aceste conflicte pot afecta instituțiile statului.

– A fost o decizie benefică alegerea președintelui de către popor?

Sigur că da, poporului i s-a dat înapoi un drept fundamental, acela de a-și alege președintele.

– Chiar și dacă a câștigat Igor Dodon?

Eu nu am exprimat o opinie politică, dacă îmi place sau nu cine a câștigat, ci m-am expus asupra dreptului oamenilor de a-și alege președintele. Dacă majoritatea populației a decis ca acesta să fie Igor Dodon, trebuie să respectam acest vot. La fel cum noul șef de stat e bine să înțeleagă ca trebuie să fie președintele tuturor cetățenilor Republicii Moldova, indiferent de preferințele politice sau de alt fel ale alegătorilor.

– Credeți ca va fi un președinte bun? Va face schimbări importante?

Mi-aș dori să fie în primul rând corect, să respecte Constituția și să acționeze în beneficiul cetățenilor. Apoi este important să fie un președinte care să lucreze intens la eliminarea dezbinărilor din societate, în niciun caz să le intensifice prin declarații sau acțiuni necugetate. Consider că trebuie temperată această retorică geopolitică exagerată. În țară există atâtea probleme importante, a căror soluționare depinde de conlucrarea eficientă a principalelor centre de putere ale statului. Pentru Republica Moldova ar fi un dezastru acum un conflict instituțional între Președinție și Guvern sau Parlament. Politica e politică, dar instituțiile statului trebuie să-și facă treaba – să lucreze în beneficiul cetățenilor.

– În ce relații ați rămas cu Vlad Plahotniuc, după acel moment tensionat de la începutul anului?

Cu Plahotniuc am avut întotdeauna relații instituționale, dumnealui fiind unul dintre liderii politici aflați la guvernare. Acțiunile mele de atunci au reieșit din contextul tensionat în care mă aflam. Totodată, asupra mea se făceau presiuni enorme din mai multe părți. Mi-e greu să spun acum unde am acționat bine și unde nu prea.

În toți acești ani am învățat să nu mai comentez speculații și informații neverificate temeinic, asta după ce m-am ars de câteva ori foarte tare. Timpul își face treaba și, la momentul potrivit, scoate la iveală adevărul. Uneori timpul trebuie lăsat să lucreze, dacă vrem să fim siguri că nu greșim.

– La ce greșeli vă referiți ?

În atâția ani de activitate pot fi identificate mai multe. Una este legata de faptul că am avut încrederea că instituțiile își fac treaba în anumite momente importante, dar, de fapt, am fost indus în eroare de unii șefi de instituții – situație valabilă și pentru cazul sistemului bancar. Apoi, poate am greșit că nu am verificat uneori suficient de profund informațiile pe care le aveam în legătură cu conflictele din interiorul coaliției de guvernare. Nu am vrut niciodată să mă implic politic și am considerat că nu trebuie să forțez lucrurile. Azi însă cred că nu trebuia să ezit, trebuia să-mi impun punctul de vedere și, poate, am fi evitat anumite situații. Au mai fost unele reacții ale mele, poate mai emoționale, generate de situațiile fierbinți în care ne aflam. Una dintre acestea îl viza chiar pe Plahotniuc, de care ați pomenit anterior. Și mă refer aici la situația când candidatura lui a fost înaintată la funcția de premier. Atunci am făcut unele declarații fără să le verific suficient înainte.

– Despre care declarație e vorba?

Dacă vă amintiți, a fost o referință a mea la o anumită presiune pe care ar fi exercitat-o cineva asupra mea, la o amenințare precum că se fac dosare familiei mele (era vorba de fiul meu, de fapt). Am făcut aceasta declarație la emoții. Mai târziu am avut dovada că informația pe care de care dispuneam nu era adevărată, am fost indus în eroare de cineva foarte apropiat, din motive pe care nu vreau să le expun public. I-am spus ulterior și lui Plahotniuc ca n-am avut dreptate atunci și că politica e politică. M-am gândit că e bine să corectez acea eroare printr-o declarație publică, la o ocazie potrivită, precum este acest interviu. Cu atât mai mult că informația despre care vorbim a fost intens speculată, a fost subiect de dezbatere în spațiul public și a ajuns și la ambasadorii străini acreditați în Republica Moldova. Poate am mai luat și alte decizii neinspirate și timpul încă nu și-a spus cuvântul… Acum nu le realizez, dar, dacă se va întâmpla aceasta, nu voi ezita să le corectez, să recunosc că le regret.

– Credeți în potențialul actualului Guvern și în seriozitatea reformelor?

Din situațiile care au fost am învățat să privesc mai mult rezultatele, nu intențiile. Actualul Guvern a dat câteva semnale importante și concrete că merge pe calea cea bună, și aceasta nu o spun doar eu; a confirmat-o FMI, au confirmat-o partenerii de dezvoltare. Important este însă acum să nu se oprească din reformele demarate, să meargă înainte cu seriozitate și să recupereze tot ce s-a pierdut în crizele politice din ultimii ani.

– Rămâne Republica Moldova pe calea europeana odată cu venirea lui Igor Dodon?

Aceasta depinde de Guvernare și de majoritatea parlamentară. Știți bine că președintele nu poate schimba acest lucru, deciziile strategice și implementarea lor țin de Parlament și de Guvern. Președintele poate veni cu diferite inițiative, dar ele nu au perspectivă dacă nu sunt acceptate de Parlament.

– Este posibilitatea referendumului…

E adevărat, doar ca și acest referendum trebuie acceptat de Parlament.

– Să înțeleg că Igor Dodon are mâinile legate deci?

Depinde ce intenții are. Președintele are anumite pârghii, dar nu poate schimba vectorul strategic al țării, așa cum am văzut ca se mai speculează. Eu sper însă că toate acestea vor rămâne mai mult chestiunii din perioada electorala și nu vor exista încercări de tensionare a situației, de schimbare a vectorului pro european. Am încredere că majoritatea politică pro europeană își va respecta mandatul și nu va admite să existe derapaje de la calea pe care cetățenii au ales-o.

– Veți colabora cu noul președinte?

Voi comunica de câte ori va fi nevoie, sunt deschis oricând pentru dialog cu dumnealui, mai ales în această perioadă de preluare a mandatului. Cred că așa este bine – să asiguram un transfer corect și complet.

– Ce veți face mai departe?

Mulți mă sfătuiesc să fac o întrerupere, o odihnă de câteva luni. Cred că așa voi proceda. Apoi voi decide.

Timpul.md