Prima plantaţie de salcie energetică a fost sădită la o şcoală profesională din Orhei
Pe unul din dealurile satului Cucuruzenii de Sus, elevii școlii profesionale din Orhei au cultivat sălcii energetice care vor fi o alternativă de încălzire. Planta crește în fiecare zi câte 3 cm, iar la un termen de 3 ani, ea va ajunge 6-7 m înălțime. Astfel, dintr-un hectar se va obține aproximativ 20 de tone de biocombustibil cu puterea calorică asemănătoare cu cea a cărbunelui. În acest sens, se formează un circuit închis, integru: școala va produce combustibilul său și îl va utiliza la încălzirea încăperilor. Mai mult, elevii vor întreține plantele și vor acumula cunoștințe practice în cadrul orelor de instruire profesională a meseriei de silvicultor.
„Suntem printre primele instituții de învățământ profesional-tehnic care a început studierea cursului „Plantele energetice – sursă de energie regenerabilă”. Pe aceste plantații vor fi instruiți primii meseriași în acest domeniu, Această activitate se înscrie perfect în concepția de dezvoltare a învățământului vocațional tehnic și strategia de dezvoltare a învățământului profesional. Plantația de aici, prin propriul nostru exemplu, este un startul unui nou model energetic. Pentru noi, aceasta reprezintă o autonomie în domeniu”, a afirmat directorul școlii profesionale din Orhei, Sergiu Munteanu.
Proprietarul primei plantații energetice în Republica Moldova, Vladimir Brăgaru, spune că planta are potențial energetic și dă asigurări că o casă de 200 m2 va fi încălzită pentru o jumătate de an cu 18 tone de peleți obținute din doar un hectar de salcie energetică. „Planta are capacitatea de a se dezvolta chiar și în Republica Moldova, deoarece condițiile climaterice sunt favorabile. Tehnologia de cultivare a salciei nu este complicată, este aceeași ca pentru toate culturile agricole: arătură adâncă, întreținere de primăvară, întreținerea în primii doi ani, ca după 25 de ani să ne bucurăm de aproximativ 25 tone de tocătură anual, pentru fiecare hectar. Avantajul este posibilitatea valorificării terenurilor degradate, terenurile cu bonitate joasă, sau mlăștinoase. Materialul săditor este importat din Suedia și deja este inclus în registru soiurilor de plante din Republica Moldova”, susține Vladimir Brăgaru.
În cadrul proiectului Energie și Biomasă, școala profesională din Orhei a beneficiat de un grant de 100 mii euro, bani utilizați la proiectarea unei linii tehnologice de producere a biomasei ce va fi amplasată în satul Cucuruzenii de Sus, achiziționarea echipamentului de tocare a plantelor energetice și o centrală termică dotată cu un laborator pentru instruirea elevilor la meseria de operator în sălile de cazane cu biomasă. Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană și implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare.
„Ne bucurăm că inițiative precum cea pe care o lansam astăzi vor ilustra metode inovatoare de dezvoltare și de utilizare a combustibililor pe bază de biomasă. Prin aceasta, vom crește competențele profesioniștilor din biomasă și vom contribui la consolidarea în continuare a competitivităţii globale a acestui sector în Republica Moldova”, a declarat Wicher Slagter, Șeful Secției Politică și Economie din cadrul Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova.
Tinerii, costumați special, au finalizat rapid cultivarea salciei pe restul terenului. Ei sunt conștienți de importanța și avantajele acestui combustibil: „Școala a sădit aceste plante și urmează să le folosim la încălzirea cantinei. Aceasta ne va scăpa de foarte multe cheltuieli. Plus că așa facem practica și ne motivează pentru viitor să deschidem afaceri cu plantele energetice”, a mărturisit unul dintre elevii din cadrul școlii profesionale din Orhei.
În viitorul apropiat, se preconizează plantarea salciei energetice pe un alt hectar din satul Cuhureștii de Sus, raionul Florești. Mai mult, școala profesională din Orhei, dar și cea din Cuhureștii de Sus, vor cultiva câte un hectar de salcâm energetic, o altă plantă ce reprezintă o sursă alternativă de energie și care va asigura autonomia energetică a instituțiilor.
Georgeta Carasiucenco, stagiară