Cu o întârziere de șapte luni, Ministerul Finanţelor a publicat proiectul politicii bugetar-fiscale pentru anul 2016, care ar urma să intre în vigoare de la 1 aprilie, după ce va fi votat de Legislativ.

Introducerea impozitului pentru autovehicule este de fapt înlocuirea taxei pentru drum care este plătită de cetățeni în prezent. Plăţile vor fi efectuate către bugetul Administrațiilor Publice Locale (APL) unde sunt înmatriculate automobilele. Această măsură face parte din strategia naţională de descentralizare (SND) şi Planul de acţiuni privind implementarea Strategiei naţionale de descentralizare pentru anii 2012–2015 care a fost aprobat de Parlamentul Republicii Moldova în anul 2012.

Venit de 700 milioane de lei

Modificarea taxei pentru drum presupune că impozitul dat va fi administrat la fel ca și impozitul pe imobil. Acest lucru înseamnă că toți proprietarii care au autovehicule vor achita impozitul, inclusiv și pentru acele autoturisme care nu sunt folosite (sunt defecte sau vechi).
În acest context, Ministerul Finanțelor estimează venituri mai mari pentru autoritățile locale. Pentru anul 2015 din această taxă se preconiza încasarea a 591 milioane de lei (din care în Fondul Rutier vor fi alocate 50 la sută, adică 295 milioane lei). Astfel, autorii proiectului estimează că veniturile încasate în 2017 de APL de nivelul întâi vor fi de circa 700 mln lei. Conform proiectului de lege, modificarea va intra în vigoare din anul 2017.

Modalitatea de calcul și nivelul impozitului dat se preconizează să rămână la nivelul taxei pentru folosirea drumurilor de autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova din 2015.

Autoritățile locale nu sunt gata să gestioneze banii

Potrivit lui Gheorghe Curmei, directorul „Administrației de Stat a Drumurilor”, banii repartizați la APL-uri sunt o risipă de bani la nivel local. Directorul ne-a comunicat că instituția a angajat consultanți străini care au realizat un proiect împreună cu Banca Mondială (în valoare de 80 de milioane de dolari) care prevede reabilitarea drumurilor locale. În cadrul proiectului s-a propus un mod corect de a transfera drumurile și responsabilitatea spre autoritățile locale. „Pe parcursul anului trecut, cât s-a făcut evaluarea și s-a pregătit proiectul, noi am vizitat aproape toate direcțiile de construcții și reparații capitale în cadrul consiliilor raionale, iar nivelul lor de pregătire este foarte mic. Nu există baze de date, se lucrează la nivel de hârtie și nu este capacitatea de a administra astfel de contracte”, susține Curmei. Proiectul băncii Mondiale mai prevede că abia după patru-cinci ani de la semnarea acordului cu Banca Mondială (acordul urmează să fie semnat într-o lună) să aibă loc transferul administrării drumurilor locale în jurisdicția APL-urilor. „Se presupune că în acești patru ani, Administrația de Stat a Drumurilor, împreună cu consultanții străini, va realiza seminare pentru a putea crește capacități la nivel raional și local în proiectare, reabilitare și administrarea drumurilor publice”, spune directorul.

Conform datelor prezentate de Gheorghe Curmei, în anii 2014 și 2015, din Fondul Rutier au fost alocați bani direct primăriilor. APL-urile au fost responsabile de organizarea licitațiilor și administrarea contractelor, însă s-a dovedit că din sumele administrate circa 30-40 la sută ajungea în drum, restul finanțelor fiind irosite.

Andrei Cuculescu, director al Departamentului dezvoltării drumurilor de la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor subliniază că noua taxă nu va fi destinată pentru drumuri, dar va fi ca venituri generale în bugetul APL-urilor. „Probleme vor apărea în satele care sunt puțin dezvoltate și sunt automobile puține. La ei vor veni puțini bani. În regiunile care sunt mai puternic dezvoltate sunt mai multe automobile și vor veni mai mulți bani. Nu va fi o echitate, noi considerăm că acești bani trebuie să meargă spre Fondul Rutier, apoi să fie repartizați doar pentru drumuri”, susține reprezentantul ministerului.

Totodată, Cuculescu a afirmat că jumătate din acești bani vor reveni municipiilor Chișinău și Bălți care sunt orașe destul de dezvoltate și ar putea singuri să-și soluționeze problemele.

Nu vom aștepta să ne dea centrul ceva printre degete

Unii primari din localități sunt de altă părere. Ei susțin inițiativa, crezând că la bugetul local vor veni mai mulți bani.

Grigorie Repesciuc, primarul orașului Căușeni, spune că timp de patru ani cât a condus orașul, din Fondul Rutier au fost alocate doar 200 mii de lei. „Primarul vede și cunoaște cu care probleme se confruntă localitatea, dar nu centrul care strânge toate impozitele și ne dă nouă ceva printre degete și cu asta întrebarea s-a încheiat”, spune primarul. Acesta ne asigură că banii care vor fi colectați din taxa dată vor fi pentru drumuri. „Nu trebuie să încurcăm una cu alta, este un impozit stabilit. Dacă vor fi folosiți pentru altceva, va fi o risipă”, conchide Repesciuc.
Un alt primar susține că doar localitățile cu multe vehicule vor simți aceste venituri în bugetul local. Ivan Pluta, primarul din satul Cobani, raionul Glodeni, susține că în localitatea sa 70 la sută din drumuri sunt în stare bună. Iar dacă acest impozit ar suplini bugetul localității, ar repara bordurile. „La fiecare primărie câte puțin, așa vom avea și noi resurse de cheltuit pentru întreținere sau chiar alte cheltuieli dacă nu ne interzice legea. Din altă parte nu avem de unde să luăm resurse”, spune Pluta.

„Primăria ar trebui să îi cheltuie după prioritățile sale”

Dumitru Budianschi, director de program în cadrul Centrului Analitic Independent Expert-Grup, susține că introducerea acestei taxe este o decizie politică, promovată în special de autoritățile locale, pentru fortificarea veniturilor proprii ale autorităților locale de nivelul întâi. „Acest impozit trebuie să fie vărsat în APL-uri de nivelul întâi, fiindcă acești bani vin de fapt din bugetul local și primăria ar trebui să îi cheltuiască după prioritățile sale”, comentează directorul.

Expertul a afirmat că nu este bine ca acest impozit să fie acumulat în Fondul Rutier. „Dacă Fondul Rutier nu este suficient pentru a întreține drumurile, atunci trebuie să căutăm acolo răspunsul”, spune Budianschi.

Dacă proiectul va fi aprobat, impozitul urmează să fie colectat ca și cel pentru bunuri imobiliare. Plata fiscală va fi efectuată în două rate: una până la 15 august, iar alta până la 15 octombrie. La fel, în cazul achitării anticipate, va fi oferită o reducere de 15 la sută din suma impozitului.
Ultima dată când au avut loc modificări asupra impozitului pe drum, a fost la 1 mai 2015, când taxa s-a scumpit cu 50 la sută.

Șoferii dintr-o localitate, de exemplu Chișinău, care până acum plăteau impozitul spre Fondul Rutier, nu întotdeauna vedeau aceste lucrări în oraș. „Acum după ce acești bani vor ajunge la Primărie, cetățenii vor cere de la autorități explicație de ce nu se repară aceste drumuri”, precizează Dumitru Budianschi.