Nu e de mirare că tot mai multe sate au semnat simbolic unirea cu România. Dar să nu uităm o unire simbolică, dincolo de importanța (enormă și de admirat) a gestului, rămâne tot atât de sterilă ca o căsătorie simbolică pe 14 februarie.
Acest gest superb, dar inofensiv, a stârnit spumele în oala președintelui Dodon, care amenință primăriile respectivelor sate cu serviciile de securitate. Un Dodon care își amenință poporul. Nu vezi – ce-i drept – toată ziua așa ceva. Nu că ne-am dori astfel de „vedenii”.
Interesant că același Dodon e de o înțelegere uimitoare față de exercițiile armatei ruse în stânga Nistrului sau de mișcările separatiste din Găgăuzia. Vă miră? Sigur că nu. Știm cu toții că Dodon merge mai des în Rusia decât pensionarii noștri la doctor. Nu că pensionarii noștri nu ar fi bolnavi, dar nu își permit. Nu au banii președintelui care face naveta între Chișinău și Moscova.
O pijama, nu de firmă, nu de fițe, nu din malluri, o simplă pijama din bumbac pe marginea drumului, de la producător autohton costă 380 de lei. Adică 20% din salariul unei bibliotecare. Față de 3% cât costă ea în România sau 0,5% cât costă în Germania. Asta ca să știm de la început cât de bine trăim sau cât la sută din salariu costă o pijama. Că și așa din pricina celor ce ne conduc nu prea dormim noaptea, de unde rezultă că nu avem nevoie de pijamale.
Și, desigur, e momentul perfect să amintim că laptele pe care îl cumpărăm nu e lapte. Dar tot nu pot să nu mă întreb de ce firma din Est s-a luat doar de produsul autohton, pentru că – nu-i așa? – nu mai vreți să cumpărați lapte de la firmele, menționate în studiu. Adică decât lapte vegetal autohton, mai bine lapte vegetal ucrainean sau rusesc. Fiindcă produsele din Rusia și Ucraina sunt cele care fac concurență produsului autohton. Să aflăm deci câtă grăsime vegetală conține untul vecinilor noștri înainte de a închide fabricile producătorilor locali.
Și revenind la brânza noastră, ce vom vota la toamnă? Nu avem nicio opțiune viabilă. De undeva ar trebui să apară un erou ca Harap-Alb, înconjurat de prieteni capabili. Avem nevoie de vrăjitorul Gandalf, care luptă împotriva răului de partea celor mici și slabi. Avem nevoie de un partid nou, un lider tânăr, dar care să nu sfârșească precum Dorin Chirtoacă. Am fi avut nevoie măcar de un Traian Băsescu – ceea ce ar trebui să ne lămurească de ce a tăcut guvernarea la acțiunile lui Dodon (pentru că știm bine cam câte voturi s-ar fi dus spre politicianul român).
Timpul e scurt, primăvara bate la ușă, soluția e una singură: să mergem la pescuit și să prindem peștișorul de aur ca să ne îndeplinească, cel puțin, o dorință. În rest, așteptarea rezultatelor pe cale naturală ține de domeniul fantasticului. Somn ușor în pijamale de la second-hand.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
