​Prins cu minciuna? Poliția lui Cernăuțeanu confiscă telefoane pentru poze care „nu sunt probe” în cazul Vartic!

Modul în care Inspectoratul General al Poliției (IGP) gestionează ancheta în cazul tragic al decesului Ludmilei Vartic ridică semne de întrebare majore privind integritatea și transparența instituției. O scrisoare deschisă semnată de Diana Spătărel adresată astăzi șefului IGP, Viorel Cernăuțeanu, Ministerului Afacerilor Interne și Procuraturii Generale, denunță un șir de contradicții flagrante în comunicarea oficială a Poliției și acuză organele de forță de posibile abuzuri și intimidări ale martorilor.

„Paradoxul probatoriu”: Confiscare fără temei legal?

Potrivit autoarei scrisorii, activista și cetățeana Diana Spătărel, comunicatul emis de Poliția Republicii Moldova pe 24 martie 2026 conține un „paradox probatoriu” inadmisibil pentru un stat de drept. Poliția a declarat oficial că fotografiile apărute în spațiul public de la locul tragediei „nu fac parte din materialele cauzei penale”. Cu toate acestea, în același document, autoritățile au anunțat că telefonul persoanei care a realizat imaginile a fost ridicat pentru „măsuri de investigație”.

„Dacă acele imagini nu sunt considerate probe, care este temeiul juridic pentru confiscarea dispozitivului? Ridicarea unui bun care nu are relevanță pentru dosar constituie un abuz de serviciu și o imixtiune nejustificată în viața privată”, se arată în textul scrisorii, făcându-se trimitere la Articolul 125 din Codul de Procedură Penală.

Criticii subliniază că Poliția se află într-o capcană logică și procedurală: fie fotografiile sunt probe esențiale (ceea ce ar putea contrazice versiunea oficială a „căderii de la înălțime”), fie ridicarea telefonului a fost o acțiune complet ilegală.

Certitudini medicale bazate pe „imposibilități vizuale”

Un alt aspect sever criticat este modul în care Poliția a tras concluzii cu privire la momentul decesului. Deși comunicatul oficial susține că medicii „infirmă categoric” ipoteza că victima ar fi decedat înainte de cădere, aceeași sursă recunoaște că „din punct de vedere vizual, acest fapt nu putea fi stabilit”.

Societatea civilă cere să i se explice cum poate o instituție de drept să ofere certitudini „categorice” în lipsa unei expertize histopatologice finale, bazându-se doar pe interpretări vizuale la fața locului, făcute sub stresul intervenției de prim-ajutor.

Poliția, acuzată de intimidarea martorilor incomozi

Tonul comunicatului IGP este perceput ca un instrument de cenzură și intimidare. Scrisoarea deschisă sugerează că ridicarea telefonului nu este o măsură reală de investigație, ci o „sancționare” neoficială a unui cetățean care a îndrăznit să expună imagini ce nu se aliniază narațiunii oficiale.

Din punct de vedere juridic, un simplu cetățean care documentează fapte în spațiul public nu are obligația de a păstra confidențialitatea, cu excepția cazului în care a fost preîntâmpinat oficial în prealabil (conform Art. 315 Cod Penal RM). Astfel, acțiunile Poliției par a fi un avertisment voalat pentru a descuraja publicul să mai documenteze și să distribuie informații de la fața locului.

Solicitări urgente către conducerea IGP

Pentru a restabili încrederea în anchetă și a elimina suspiciunile de mușamalizare, autoarea scrisorii îi solicită direct șefului IGP, Viorel Cernăuțeanu, următoarele măsuri urgente:

Restituirea imediată a telefonului confiscat, având în vedere propria declarație a Poliției că acesta nu conține probe incriminatoare.

Publicarea unei note rectificative care să aducă argumente științifice (medico-legale), nu doar „vizuale”, privind momentul exact al decesului.

Asigurarea unei transparențe totale în instrumentarea cazului Vartic.

Încetarea folosirii pârghiilor legale pentru intimidarea cetățenilor care surprind evenimente în spațiul public.

Rămâne de văzut dacă Inspectoratul General al Poliției și Procuratura Generală vor oferi răspunsurile așteptate sau dacă acest caz va adânci și mai mult prăpastia de neîncredere dintre cetățeni și organele de drept din Republica Moldova.