Știindu-se că Procuratura Generală este încă o instituție mai mult sau mai puțin politizată, am încercat să aflăm cum decurge colaborarea dintre instituțiile statului subordonate diferitelor partide din AIE și cât de viabilă pare, în opinia lui Ciobanu, reformarea CCCEC fără o reformă substanțială a instituției în care activează astăzi.

– Dle Ciobanu, ați decis singur să vă înscrieți în concursul pentru funcția de director al CNA sau sunteți candidatul din umbră al Procuraturii Generale?
– Mulți mi-au pus această întrebare, dar cam puțini mă cred când află că decizia îmi aparține. Această decizie s-a născut din sentimente nobile față de țara mea și față de oamenii care supraviețuiesc aici în condiții de subzistență. Eu nu vreau ca ei să trăiască în continuare într-o țară unde corupția domină și lupta cu aceasta se face doar de ochii lumii.

„Este necesară și formarea unei Comisii Naționale Anticorupție”

– Nici eu parcă nu v-aș crede, auzind că invocați sentimente nobile… Explicați-mi clar cum veți stârpi corupția, dacă veți fi ales director al CNA?
– Dacă moldovenii se vor dezamăgi și în privința reformei instituțiilor de drept, atunci RM va rămâne o țară fără cetățeni, iar UE își va pierde încrederea în noi. Aflându-ne la o răscruce, nu mai putem tolera minciuna. Fiți de acord că aria de acțiune a CNA este foarte redusă, Centrul având reprezentanțe doar la Chișinău, Cahul și Bălți. De aceea consider că trebuie formată o Comisie Națională Anticorupție pe lângă președintele RM, din care să facă parte reprezentanți ai Centrului, ai Procuraturii, ai MAI și ai SIS. Aceasta urmează să verifice minuțios activitatea fiecărei instituții la nivel național, selectând informații despre actele de corupție. Mai bine zis, comisia să fie ca un depozit de informații pentru CNA care, la rândul său, să ia decizii pe fiece caz în parte. Atunci orice instituție sau întreprindere va fi nevoită să întreprindă acțiuni de integritate, înțelegând că fiece dosar pornit contra vreunui angajat al său constituie un eșec în privința imaginii pe care o are în societate. Se vorbește că corupția domină printre medici și învățători, dar tocmai aici ea se manifestă cel mai puțin. Nu zic că prevenirea și combaterea flagelului în aceste domenii nu sunt importante, însă marea corupție se face acolo unde circulă bani mari.

– Cât de corect, în opinia dvs., a fost controlul extrem de riguros din acest an al CCCEC în privința elevilor care au susținut examenele de bacalaureat?
– Eu cred că însăși modalitatea de susținere a BAC-ului trebuie revăzută. Ar fi cazul să se renunțe la proba scrisă, iar admiterea în instituțiile de învățământ superior să se facă iarăși în bază de examene. Astfel, se va exclude admiterea tinerilor cu note de „10” la BAC, care în realitate nu au asemenea cunoștințe. Noi trebuie să implementăm practicile europene, reieșind din circumstanțele caracteristice RM, dar să nu le copiem cu ochii închiși.

„Reforma va avea sens doar dacă va exista voință politică”

– Unii analiști politici spuneau că din Strategia Națională Anticorupție, elaborată împreună cu experți străini, au fost eludate în cele din urmă toate lucrurile bune…
– Nu sunt de acord că Strategia dă prioritate prevenirii corupției în dauna combaterii acestui flagel. Noi încă n-am atins un asemenea nivel în combaterea corupției, ca s-o punem înaintea prevenirii. Aceasta este marea gafă a Strategiei.

– Credeți că participați la un concurs corect pentru o funcție de conducere într-o instituție depolitizată?
– Mi-e greu să vă răspund, dar îmi pare ciudat faptul că suntem invitați la proba scrisă, fără a cunoaște subiectele. Astfel, putem presupune că o anume persoană poate fi ajutată să câștige cu ușurință concursul. Indiferent de aceasta, reforma va avea sens doar dacă va exista voință politică. Dacă se face un spectacol de ochii Europei, atunci se vor prăbuși toate aspirațiile noastre de integrare europeană. Politicienii trebuie să înțeleagă odată și pentru totdeauna că este vremea să-și ia mâinile de pe organele de drept.

– Acum un an, Viorel Chetraru asigura că CCCEC este o instituție controlată politic, iar astăzi tot el este convins că CNA va fi independentă politic. Să înțelegem că politicienii au renunțat brusc la această instituție sau altceva e la mijloc?
– Nu știu ce-au făcut, dar urmează să renunțe! În caz contrar, le va fi foarte-foarte greu să convingă UE că își doresc edificarea unui stat de drept.

„Nu mai putem sta cu mâinile în jos”

– Să zicem că sunteți noul director al CNA și sunteți chemat în cabinete înalte, unde vi se cere să treceți cu vederea actele de corupție comise de anumite persoane. Cum veți proceda?

– Astăzi, noi trebuie să folosim doar strategia războiului în combaterea corupției. Noul director trebuie să fie foarte dur în această privință și să nu se lase corupt de nimeni…

– Astfel el riscă să fie strivit, adică demis din funcție foarte repede…
– Sunt de acord, dar nu mai putem sta cu mâinile în jos, în poziție de drepți, ca spectatori ai unor conflicte politice dictate de interesele economice și de partid.

– Fiind angajatul Procuraturii Generale, activați într-o instituție subordonată politic?
– Citesc și eu presa… Posibil, cine știe…

– Vi s-a cerut vreodată să protejați anumite persoane?
– Eu, personal, n-am primit asemenea indicații.

„Fiscul refuza să ofere informații procurorilor”

– Din 2009 până în prezent, în ce măsură au colaborat între ele instituțiile de stat din RM subordonate diferitelor partide?
– Căutați scandaluri, dar eu am să fiu corect. Pot să vă spun despre o instituție, care a fost închisă pentru noi până recent. Este vorba de Fisc. Când solicitam informațiile necesare pentru materialele la care lucram, ei deseori ne refuzau, invocând secretul fiscal. A fost o situație pe cât de delicată, pe atât de confuză, care a fost rezolvată doar după ce a fost informat Consiliul Suprem de Securitate.

– Fiscul nu vă dădea informații despre agenții economici protejați de PLDM?
– Nu, o făceau fie pentru a mușamaliza unele situații, fie pentru a nu-și arăta incompetența. 

„La noi se operează cu termeni care nu există”

– Recent, premierul Filat a solicitat instituțiilor de drept să curme activitatea firmelor-fantomă. Ce faceți în această privință?
– Aceste firme au apărut în perioada guvernării comuniste, dar rămân bine mersi până astăzi. De fapt, la noi se operează cu termeni care nici nu există. Noțiunea de „firmă-fantomă” nu este definită nicăieri, în afară de un ordin interdepartamental semnat între CCCEC și Fisc din 2004, care nu a fost publicat și nu este valabil. În cazul pornirii urmăririi penale în privința unor „fantome”, această situație dezleagă mâinile judecătorilor pentru a clasa dosarele sau a da câștig de cauză întreprinderilor care au raporturi economice cu firmele respective. Mai mult, în prezent s-a liberalizat procedura de eliberare a facturilor fiscale, ceea ce permite oricărei persoane juridice să primească facturi, înregistrându-se pur și simplu ca plătitor TVA. Ulterior, până la perioada de prezentare a declarației TVA, e suficient să faci timp de o lună tranzacții de milioane și să dispari, fără ca cineva să poată găsi fondatorii și administratorul firmei tale. Oricum, la noi toate se fac post-factum, când sunt depistate tranzacții dubioase și se anunță CCCEC. În atare situație, soluția ar fi impunerea unor bariere legislative în sensul obținerii facturilor. Legea trebuie să stipuleze că agentul economic nu-și poate atribui în cont TVA din tranzacțiile fictive. Ar fi ideal să se instituie și un impozit din rulajul tranzacțiilor, ceea ce ar exclude cu siguranță aceste scheme sofisticate, care ne prejudiciază bugetul și povara cărora cade pe contribuabilii de bună-credință.

„Reforma CNA este imposibilă fără o reformă a procuraturii”

– E posibil ca CNA să activeze normal fără o reformă în Procuratura Anticorupție (AP)?
– Firește că nu, căci PA și CNA trebuie să fie ca un mecanism integru. Dacă un procuror va refuza să pornească urmărirea penală pe un caz elucidat de CNA, Centrul nu va avea nicio putere, din păcate. Dar aici nu este problema instituțiilor de drept, ci a politicienilor, care intervin în activitatea acestor instituții, în care activează și persoane oneste și cinstite.

– Și dacă procuratura nu este depolitizată, cum rămâne cu reforma?
– Politicienii ne-au promis depolitizarea tuturor instituțiilor de drept. Dacă și acum vor face un joc, se vor compromite în fața electoratului și a partenerilor străini. Vor pierde de două ori.

– Prin târg se vorbește că deja se știe cine va fi noul director al CNA. Se mai spune că alesul comisiei parlamentare de profil nu va fi votat de Parlament și astfel va rămâne ca și interimar Viorel Chetraru? Să fie adevărat?
– Să nu se înțeleagă că am ceva contra dlui Chetraru, pe care sincer îl respect. Repet, însă, că avem nevoie de voință politică și că, de altfel, trebuie să adoptăm strategia războiului în cadrul Strategiei Anticorupție.