Putin a devenit un lider de clasa a doua? La Teheran, Rusia a părut a fi o țară retrogradată într-o ligă inferioară

A doua vizită în străinătate a președintelui Vladimir Putin de la izbucnirea războiului a devenit un subiect fierbinte. Nu a fost lipsit de semnificație faptul că la întâlnire a participat și președintele Turciei, membru NATO. Mai presus de toate, însă, simbolismul modului în care Vladimir Putin a fost tratat atât de liderul spiritual iranian ayatollahul Ali Khamenei, cât și de președintele turc Recep Tayyip Erdogan a fost izbitor. Toate indică faptul că Rusia pierde pe scena internațională, concluzionează o analiză onet.pl.

Scena este următoarea: liderul spiritual al Iranului l-a primit pe președintele Rusiei în timp ce stătea pe un scaun cu steagul iranian în spate. Între timp, Vladimir Putin și președintele iranian, Ebrahim Raisi, stau lângă zid. Steagul Rusiei nu era vizibil pe niciuna dintre fotografiile publicate.

Lipsa unui steag este de înțeles, dar modul în care sunt aranjate scaunele indică un alt lucru interesant. Se poate citi această diminuare a statutului lui Putin, care nu este egal cu cel al liderului spiritual al Iranului. Teheranul a făcut eforturi clare pentru a-i arăta lui Vladimir Putin cât mai puțin respect posibil. (Deși președintele Turciei a fost primit într-un mod similar).
Important este că în toate întâlnirile anterioare, ambii lideri au stat într-o manieră care a indicat în mod clar că sunt egali. Conform protocolului diplomatic, asta înseamnă întotdeauna două scaune sau două fotolii care sunt așezate fie pe perete, fie în colțul camerei.

Teoretic, se poate înțelege desigur că pentru iranieni omologul lui Vladimir Putin este președintele Iranului. Totuși, când ne uităm la faptul că, în timpul întâlnirii Putin-Khamenei din 2015, care a avut loc tot la Teheran, ambii lideri au fost așezați la egalitate, arată o schimbare în percepția președintelui rus.

Vladimir Putin a fost tratat nu mai puțin ostentativ de către președintele Turciei, care a intrat vădit târziu în întâlnirea cu liderul rus.

Drept urmare, și în acest caz, Vladimir Putin arăta ca un petiționar.

Prestigiul este cheia

Contrar aparențelor, toate acestea sunt de mare importanță în diplomație. Una dintre sarcinile de bază ale protocolului diplomatic al fiecărei țări este de a avea grijă de prestigiul liderului, și astfel și al întregii țări.

Rușii și, înainte de asta, sovieticii, au acordat întotdeauna o mare atenție acestui lucru. A fost remarcat în 1946 de fondatorul sovietologiei americane și mai târziu de ambasadorul SUA în URSS, George Kennan, în documentul său intitulat „Long Telegram”. Acest document a devenit baza politicii americane de izolare a Uniunii Sovietice.

Într-unul dintre puncte, Kennan a afirmat că „sovieticii acordă o mare importanță prestigiului URSS și al reprezentanților săi și au grijă de protocol, ceea ce (în cazul lor) nu înseamnă bune maniere”.

Diplomația rusă, spre deosebire de diplomația sovietică, a acordat și mai multă atenție propriului prestigiu și, în același timp, a neglijat cel puțin respectul formal față de ceilalți.

Un exemplu ar putea fi comportamentul lui Vladimir Putin, care este chiar celebru pentru că este ostentativ și menit să-și exprime disprețul prin întârzierea la toate întâlnirile (inclusiv întâlnirile cu papii succesivi).

Numeroase exemple despre modul în care rușii i-au umilit pe liderii altor țări au intrat și ele în legendă. Un exemplu este Emmanuel Macron, care a trebuit să meargă din avion până la terminalul VIP din Moscova, și nu – așa cum ar trebui aranjat – să urce în mașina care aștepta lângă avion.

La fel, președintele Erdogan, tot la Moscova, a fost nevoit să îl aștepte pe Vladimir Putin. Deci turcii au aplicat principiul de bază al diplomației la Teheran – principiul reciprocității.

Principiul reciprocității

Acest principiu – deși probabil că nu mulți au observat – a fost aplicat de americani în timpul recentei vizite a președintelui Biden la Varșovia. Președintele Duda, în calitate de gazdă, ar fi trebuit să-l întâmpine pe președintele Statelor Unite la Rzeszów, dar din cauza întârzierii avionului, acesta a întârziat și a venit la Rzeszów ca al doilea. Apoi Joe Biden a ordonat să se aștepte la Varșovia.

Limuzina Prezidențială a Statelor Unite a oprit câteva minute chiar în fața porților Palatului Prezidențial din Varșovia. Oficial, ideea era ca oficialii americani să se poată alinia în fața palatului, unde urma să aibă loc salutul oficial. Problema este că oricine s-a ocupat vreodată de protocol știe că vizitele la acest nivel sunt organizate în așa fel încât acești oficiali ajung cu câteva minute mai devreme și președintele nu îi așteaptă niciodată. Americanii au răspuns astfel întârzierii lui Andrzej Duda – chiar dacă a fost neintenționată.

Președintele Turciei a făcut exact același lucru cu Vladimir Putin. De fapt, însă, altceva este important. Americanii au răspuns Poloniei în 24 de ore. La rândul său, președintele turc a avut multe ocazii să facă același lucru ca răspuns la umilința sa. Nu a fost însă cazul, deoarece aproape nimeni nu s-a simțit suficient de puternic pentru a-i pune pe ruși într-o poziție proastă.

De mulți ani, toate insultele diplomatice au scăpat Rusiei. Fiecare afront la adresa lui Vladimir Putin a provocat o reacție imediată, decisivă și uneori chiar brutală din partea rușilor.

*Rusia ca stat de clasa a doua

Iranienii, indiferent de istoria lor, fără îndoială, sunt aici și acum o țară la margine și izolată. Turcii se luptă cu o criză economică tot mai profundă și cu o singurătate tot mai mare. Faptul că ambele țări au decis să-l trateze pe Vladimir Putin în acest și în nici un alt mod este foarte important.

De fapt, înseamnă că, chiar și aceste țări au înțeles că Rusia poate fi deja tratată ca un stat de clasa a doua, și nu ca o putere mondială.

Acest semnal a fost primit cu siguranță în toate capitalele lumii. Fără îndoială că și Moscova a înțeles-o, pentru că nu există o singură fotografie a întâlnirii cu Ali Khamenei pe site-ul oficial al președintelui rus. Pentru Kremlin, la Teheran trebuie să fi devenit clar că încep să fie emise facturi pentru atacul asupra Ucrainei.

*Dar poate va fi gaz

Cele de mai sus sunt cruciale în contextul iernii viitoare. Pe de o parte, rușii sunt tentați să întrerupă complet gazul Europei și să încerce astfel să o oblige să abandoneze ajutorul acordat Ucrainei. În același timp, înțeleg că atunci vor trebui să vorbească cu chinezii. Aceștia, la rândul lor, umiliseră deja Rusia o dată.

Pentru că, după cum amintește dr. Witold Sokała de la Universitatea Jan Kochanowski a lui Putin din Kielce, „cel mai spectaculos, în urmă cu câțiva ani, la semnarea contractelor privind gazoductul Puterea Siberiei, Putin a fost umilit de chinezi când, aflat deja la Beijing, la aeroport, aceștia l-au informat pe președintele rus că schimbă condițiile contractului cu unul mult mai avantajos.

La acea vreme, Vladimir Vladimirovici a avut o alegere teribilă: să se ofenseze și să se întoarcă (dar asta ar fi însemnat că un spectacol de propagandă de mai multe luni, intitulat „Dacă greșim, ne vom redirecționa gazul spre est”, ar fi eșuat) , sau să înghită o pastilă amară și să semneze.

„Desigur, el a ales-o pe cea din urmă, pe deplin conștient că aprovizionarea Chinei nu ar fi o alternativă la vânzarea către Europa. Astăzi, umilințe similare pot fi furnizate Rusiei nu numai de puterea chineză, ci și de țările din liga a doua și a treia, față de care Kremlinul trebuie să acționeze ca un umil solicitant”.