R. Moldova, între Renato Usatîi şi Vlad Plahotniuc

Indiferent de comanditarii ultimului sondaj realizat de Centrul de Investigații Sociologice și Marketing CBS-AXA, rezultatele căruia au fost făcute public la începutul acestei săptămâni, acest studiu ne demonstrează un adevăr cert şi dureros. Şi anume că răbdarea moldovenilor a crăpat, că ei refuză să mai suporte sărăcia şi corupţia care ne cuprind toată ţara, iar în consecinţă popularitatea partidelor proeuropene scade dezastruos în beneficiul formaţiunilor proruseşti. Cei care afirmă că sondajul ar fi o făcătură cusută cu aţă albă sunt cel mai degrabă plătiţi de cineva dintre liderii partidelor de la guvernare, pentru a le drege busuiocul pe pat de moarte…

Nemulţumiţi de viaţa lor, moldovenii au încredere în Usatîi şi Dodon

Cu mici excepții, care trezesc într-adevăr suspiciuni în privinţa obiectivităţii, sondajul arată cu certitudine că cetăţenii RM se află în ananghie, după ce au pierdut orice încredere în politicienii care, în 2009, le promiteau să-i salveze de comuniști. Astfel, 87% din respondenți consideră că lucrurile în Moldova merg într-o direcție greșită, 63,1% nu sunt deloc mulțumiți de situația economică a RM, 36,2% nu sunt deloc mulțumiți de felul în care trăiesc, 53,2% sunt îngrijorați de prețurile mari, 51,5% – de sărăcie, 43,5% – de corupție, 42,3% – de viitorul copiilor. Şi doar 1% din respondenţi au foarte multă încredere în CNA și partidele politice, 0,7% – în justiție, 0,5% – în parlament și guvern și 0,2% – în șeful statului. Ca de obicei, moldovenii poartă cea mai mare încredere Bisericii (78%), după care urmează primăria (48%), mass-media (45%), armata (40%), poliția (28%). Pentru orice moldovean simplu este limpede ca în palmă că cei care i-ar spune că aceste date sunt false pot fi considerați nebuni.

Credibilitatea sondajului rezultă şi din faptul că 46,5% din persoanele chestionate nu au încredere în nici un politician, iar 10,6% au refuzat să răspundă la această întrebare. De unde rezultă că moldovenii nu şi-au schimbat radical opiniile vizavi de politica externă a RM, ei încă şovăiesc, dar ar putea vota partidele proruse din simplu motiv că nu găsesc altă alternativă… Pentru că, dintre respondenţii decişi, cei mai mulţi – 8,8% – au încredere în primarul de Bălți și liderul „Partidului Nostru” Renato Usatîi. Acesta este urmat de socialistul Igor Dodon, cu 7,8%. Nu există nicio îndoială că adepţii celui din urmă sunt persoane foarte dezinformate, dacă nu cunosc că Dodon, cel care protestează contra oligarhilor, l-a îmbogăţit prin mijloace dubioase pe Vladimir Plahotniuc pe când era ministru al Economiei în Guvernul Greceanâi.

… şi vor să-şi aleagă preşedintele

Aidoma protestatarilor lui Usatîi, Dodon şi celor ai Platformei DA, 91,7% dintre respondenți își doresc ca președintele RM să fie ales prin vot direct, de către popor, și numai 3,3% sunt de acord cu alegerea șefului statului de către Parlament, cum prevede actualmente Constituţia RM. Or, în cazul modificării Legii Fundamentale în această privinţă, Renato Usatîi, care a declarat în repetate rânduri că este adeptul unor metode de conducere dictatoriale, are la ora actuală cele mai mari șanse de a fi preşedintele RM.

La fel, potrivit sondajului, dacă duminica următoare ar avea loc alegeri parlamentare, 22% din alegătorii deciși ar vota pentru „Partidul Nostru”, iar 20,8% – pentru PSRM. Aceste două formațiuni, împreună cu PCRM, pentru care şi-ar da votul 9,9% din respondenți, ar putea obține majoritatea parlamentară, în cazul în care Vladimir Voronin ar fi de acord să facă parte dintr-o coaliţie cu celelalte două partide de stânga. Aceasta, însă, ar însemna și schimbarea necondiționată a vectorului politic extern al RM dinspre cel Vest spre Est. Cel mai degrabă o asemenea situaţie nu va fi acceptată de către Voronin, deoarece, de bine, de rău, acesta a susţinut cursul european al RM. Mai mult, astăzi nu mai reprezintă un secret relaţiile destul de bune dintre preşedintele comunist şi unii dintre liderii PD. Prin urmare, Voronin ar putea luneca spre ruşi doar dacă acest pas îl vor face mai întâi de toate democraţii, ceea ce deocamdată pare a fi puțin probabil…

Opt partide în parlament şi surpriza „Lupu-Năstase”

Despre profunda dezamăgire a moldovenilor faţă de partidele de centru-dreapta se vorbeşte nu numai în sondajele sociologice, dar şi la orice colţ de stradă. Mai bine zis, acest sentiment comun a devenit deja un fapt împlinit. Drept dovadă, după Dodon, în topul încrederii populației, Iurie Leancă se plasează pe poziția a treia, cu doar 4%. Ex-premierul şi liderul PPEM este urmat de Vladimir Voronin – 3,9%, Dorin Chirtoacă, – 3,1%, Marian Lupu – 2,4%, Andrei Năstase – 1,8%, Maia Sandu – 1,7%, Vlad Filat – 1,1%, Oazu Nantoi – 1,1%, Mihai Ghimpu – 1%, Valeriu Streleț – 0,9%, Adrian Candu – 0,7%, Zinaida Greceanâi – 0,7%.

Iar dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, în afară de „Partidul Nostru” și PSRM, în Parlament ar mai accede şase partide: PPEM și PCRM, ambele cu câte 9,9%, PL – 9,3%, PLDM – 7,3%, Platforma DA – 7%, PD – 6,8%.

Anume cifrele de mai sus trezesc cele mai mari îndoieli în privinţa unor posibili comanditari ai respectivului sondaj. În primul rând, nu se înțelege în ce temei CBS-AXA a introdus în această listă Platforma DA, care protestează în fața guvernului, dar încă nu este înregistrată ca partid politic. În al doilea rând, pare de-a dreptul miraculos faptul că liderul Platformei, Andrei Năstase, despre care prea puțin se cunoaşte în RM, ar putea să se bucure de mai multă încredere decât Maia Sandu, de exemplu. De asemenea, pare a fi o bizară poveste concluzia autorilor sondajului, precum că Maia Sandu, Mihai Ghimpu, Valeriu Streleț sau Adrian Candu ar fi devansați la capitolul încrederii decătre Marian Lupu, care deja de bună vreme se numără printre marii dispăruţi din peisajul politic autohton.

Moldovenii nu au încredere în Plahotniuc şi PLDM

Şi în lista neîncrederii, primele poziţii sunt ocupate de către liderii AIE-3 şi preşedintele Timofti. Liderul topului este Vlad Plahotniuc, în care nu au încredere 91% din respondenţi. Pe poziţia secundă se află Vlad Filat – cu 89%, Nicolae Timofti – 88%, Mihai Ghimpu – 85%, Marian Lupu – 83%. Lucrurile stau un pic altfel la capitolul partide politice, unde topul neîncrederii este condus de PLDM – cu 91%, urmat de PD – 87%, PL – 86%, PCRM, cu 84% şi PSRM – 76%.

Cu toate acestea, întrebaţi despre eventualele rezultate ale unor alegeri parlamentare anticipate, 29,1% din respondenţi sunt de părerea că acestea nu vor aduce nicio schimbare, pentru că la putere ar rămâne aceleași partide. În schimb, 28,3% consideră că guvernarea va fi preluată de o nouă forță politică, iar 12,6% cred că vom avea instabilitate politică.

… şi susţin protestele din Chişinău

Nu este de mirare nici faptul că, deoarece politicienii proruşi câştigă tot mai mult simpatia moldovenilor, numărul respondenților care optează pentru aderarea RM la Uniunea Vamală prevalează celor care susțin aderarea țării noastre la UE. Astfel, cei mai mulți consideră că aspectele pozitive în cazul organizării unor alegeri parlamentare anticipate ar fi: înlăturarea oligarhilor de la putere (49,4%), crearea unui guvern cinstit (46%), stabilitatea politică (35,2%), inițierea tratativelor cu privire la aderarea la Uniunea Vamală (15,5%), inițierea tratativelor privind aderarea la UE (14,4%).

De cealaltă parte, în opinia respondenţilor, cele mai negative aspecte în cazul anticipatelor ar fi: cheltuielile enorme din bugetul de stat (49,7%), instabilitatea politică (37,6%), aducerea la putere a altor oligarhi (19,5%), înrăutățirea relațiilor cu UE (15,7%), înrăutățirea relațiilor cu Rusia (14,6%). Oricum, marea parte a respondenților sunt de acord cu revendicările protestatarilor din centrul Chişinăului și se declară pregătiți să participe și ei la acțiuni de protest contra guvernării. 81,2% din cei chestionaţi optează pentru proteste pașnice.

Deşi părerile analiştilor politici cu privire la sondajul realizat de CBS-AXA diferă, în mare parte aceştia sunt de acord că rezultatele acestei investigaţii sociologice demonstrează că alegerile parlamentare anticipate, în cazul în care ar avea loc în scurt timp, ar conduce la consecinţe dezastruoase pentru RM.

Sondajul a fost realizat în perioada 10-18 septembrie, pe un eşantion de 1108 persoane. Potrivit autorilor studiului, marja de eroare nu depăşeşte 2,9%.