Uniunea Europeană urmează să aloce încă 40 de milioane de euro pentru armata Republicii Moldova, după noile dezvăluiri despre eforturile Rusiei de a răsturna guvernul pro-occidental. O mare parte din sumă va fi cheltuită pentru achiziţionarea unui „radar terestru mobil de supraveghere cu rază lungă de acţiune” pentru a ajuta țara noastră să-şi supravegheze spaţiul aerian, potrivit unui memorandum intern al UE din 13 martie şi văzut de publicaţia EUobserver.
Restul banilor vor fi alocaţi pentru vehicule tactice uşoare de mare mobilitate, autobuze, camioane, echipamente de comunicare, precum şi echipamente hardware şi software anti-hacking.
Banii vor veni din Fondul European pentru Pace (EPF), un fond comun de 8 miliarde de euro creat de ţările UE, din care cea mai mare parte este cheltuită pentru Ucraina.
Achiziţiile pentru Moldova vor fi gestionate de Estonia, prin Centrul pentru Investiţii în domeniul Apărării. Germania, România, Marea Britanie şi SUA ajută, de asemenea, Republica Moldova să îşi consolideze forţele armate pe bază bilaterală, se mai arată în documentul UE, potrivit sursei citate.
Statele Unite „îşi vor creşte probabil angajamentul substanţial în 2023 până la un nivel apropiat, dar inferior” noului grant de 40 de milioane de euro al UE, se arată în memorandum.
Pe de altă parte, Republica Moldova intenţionează să-şi cumpere „un sistem radar de supraveghere aeriană, în completarea radarului propus în cadrul acestei măsuri de asistenţă”, se menţionează nota de informare.
Achiziţiile de radare vin după ce Rusia a tras mai multe rachete prin spaţiul aerian al Republicii Moldova pentru a lovi ţinte din Ucraina în ultimele luni. UE şi SUA au dublat avertismentele că Rusia plănuieşte o lovitură de stat în Moldova pentru a-i înlătura pe liderii săi prooccidentali, care au depus anul trecut o cerere de aderare la UE.
„În ultimele luni am văzut că Moldova a devenit din ce în ce mai mult o ţintă pentru acţiunile Rusiei – interferenţe străine, dezinformare, atacuri hibride. Scopul acestor acţiuni este de a submina şi destabiliza ţara, de a submina guvernul şi administraţia pro-reformă, anticorupţie şi pro-UE din Moldova”, a declarat luni un purtător de cuvânt al serviciului de acţiune externă al UE.
El a făcut aceste declarații după ce poliția din Republica Moldova a arestat duminică șapte persoane, suspectate că ar fi „diversioniști” pregătiți în Rusia.
Poliţia din Republica Moldova a anunţat duminică, cu câteva ore înainte de manifestaţie, că a arestat membri ai unei reţele „orchestrate de Moscova” cu scopul de a destabiliza situaţia din republică, conform mass-media internaţionale. Şeful Inspectoratului General al Poliţiei, Viorel Cernăuţeanu, a indicat într-o conferinţă de presă că 25 de bărbaţi au fost interogaţi de anchetatori, iar şapte au fost reţinuţi.
De asemenea, Procuratura Anticorupţie (PA) a Republicii Moldova a anunţat sâmbătă că a confiscat în total peste 4,5 milioane lei moldoveneşti în urma percheziţiilor efectuate la reprezentanţi ai Partidului ŞOR (populist, prorus) în dosarul privind finanţarea ilegală a acestei formaţiuni fondate de controversatul oligarh Ilan Şor, condamnat în 2017 la şapte ani şi sase luni de închisoare pentru escrocherie şi spălare de bani, care a fugit din ţară şi este dat în căutare internaţională.
În acelaşi timp, angajaţi ai Inspectoratului General de Investigaţii, în comun cu procurorii PCCOCS (Procuraturii pentru combaterea criminalităţii organizate şi cauze speciale), au desfăşurat sâmbătă dimineaţă percheziţii la mai multe persoane într-o cauză penală care vizează pregătirea dezordinilor în masă în Republica Moldova. Percheziţiile au avut loc în mai multe localităţi.
Forţele de ordine au efectuat vineri mai multe percheziţii şi reţineri în nordul Republicii Moldova în dosarul ce vizează pregătirea dezordinilor în masă în timpul protestelor programate la Chişinău. Astfel, în urma percheziţiilor au fost ridicate sume importante de bani, inclusiv 11.000 dolari americani şi 400 euro. Banii ar fi fost destinaţi organizării dezordinilor în masă. De asemenea, în cadrul percheziţiilor au fost depistate cătuşe, substanţe cu miros specific de marijuana, dispozitive de comunicare şi stocare a informaţiei.
„Nu există un pericol militar iminent împotriva Moldovei în prezent, dar există și alte tipuri de pericole care afectează securitatea țării – războiul hibrid”, a declarat luni ministrul apărării moldovean Anatolie Nosatii.
Sabotori „antrenați militar, camuflați în civil” din Rusia, Belarus, Serbia și Muntenegru plănuiau „acțiuni violente” în Moldova, inclusiv „atacuri asupra clădirilor instituțiilor statului”, a declarat în februarie președintele Republicii Moldova Maria Sandu. UE a investit deja 47 de milioane de euro în modernizarea armatei Moldovei în 2021 și 2022, dublându-și efectiv bugetul de apărare.
Din octombrie 2021, UE a alocat peste 1,09 miliarde de euro sub formă de împrumuturi și granturi „pentru a consolida reziliența Moldovei”, în sens mai larg, inclusiv asistență bugetară și ajutor umanitar pentru a face față refugiaților ucraineni.
Experţi ai UE în domeniul apărării cibernetice şi al măsurilor de contrapropagandă au lucrat cu autorităţile de la Chişinău pentru a contracara Rusia, a precizat luni purtătorul de cuvânt al UE. Serviciul de politică externă al UE elaborează, de asemenea, un „concept” pentru o nouă misiune civilă care să consilieze autorităţile moldoveneşti cum să gestioneze situaţia, dar aceasta se află încă într-un „stadiu incipient”, a mai spus purtătorul de cuvânt.
„Ultimele declarații ale Uniunii Europene și ale partenerilor noștri strategici arată încă o dată că Moldova nu va fi singură, nici acum, nici în viitor, în fața pericolelor și amenințărilor, inclusiv a celor militare”, a mai adăugat Nosatii.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
