Reacția fostului președinte Ion Iliescu la declarațiile secretarului de stat Eugen Tomac, făcute în ziarul “Timpul”

Reporter: Secretarul de stat Eugen Tomac remarcă de la început că astăzi sunt aniversaţi totodată şi 200 de ani de la momentul 1812, care a marcat declanşarea luptei românilor basarabeni de a ieşi de sub influenţa Imperiului rus, culminând cu actul istoric de la 27 martie 1918, care a rupt Basarabia de Imperiul ţarist, aducând-o alături de ţara-mamă, România. "Unirea au făcut-o românii, de o parte şi de alta a Prutului", spune secretarul de stat, Tomac, potrivit căruia în anii ’90 a existat un context special, când marile puteri, Statele Unite şi Marea Britanie "avizaseră tema reîntregirii României". În interviul acordat cotidianului moldovean "Timpul", secretarul de stat Eugen Tomac aminteşte de o rezoluţie adoptată în 1991 de Senatul Statelor Unite, recomandând sprijinirea autodeterminării poporului din Moldova şi Bucovina, în vreme ce tot atunci, premierul britanic Margaret Thatcher îi aducea la cunoştinţă preşedintelui sovietic Mihail Gorbaciov că modelul geman de reunificare este aplicabil şi Moldovei. Din păcate, continuă secretarul de stat Tomac, "preşedintele Ion Iliescu nu a avut aceeaşi convingere, a ignorat şi descurajat orice iniţiativă de apropiere a românilor dintre cele două maluri". Soluţia pentru a recupera această distanţă, spune demnitarul român, este integrarea europeană, proiectele transfrontaliere comune, care ar duce în perspectivă la interconectarea căilor ferate, cuplarea sistemelor energetice, circulaţia liberă a persoanelor şi dezvotarea unei pieţe comune a muncii în Uniunea Europeană.

Realizator: Iată care a fost şi reacţia preşedintelui Ion Iliescu la afirmaţiile secretarului de stat pentru românii de pretutindeni, Eugen Tomac.

Ion Iliescu: E falsă această idee, dar este şi nerealistă, pentru că nu a existat o asemenea posibilitate. În /…/ exista încă Uniunea Sovietică. Abia în ’91 s-a destrămat Uniunea Sovietică şi Republica Moldova şi-a declarat independenţa. Şi nici nu s-a pus problema unirii celor două ţări, pentru că Republica Moldova era şi este legată de existenţa Transnistriei. Unirea cu România ar fi presupus desprinderea de Transnistria, iar când vorbim de Basarabia, vorbim de teritorii care nu sunt numai în Republica Moldova, sunt în Ucraina astăzi. Deci trebuie ţinut seama de conjunctura existentă, nu e vorba de voinţa sau dorinţa subiectivă a noastră, ci de conjunctura obiectivă internaţională.

Realizator: Domnia sa spune aşa…

Ion Iliescu: Ruperea Uniunii Sovietice a promovat nişte state independente, care s-au desprins din URSS. Şi Ucraina, şi Belarus, şi ţările transcaucaziene şi Republica Moldova.

Realizator: Dacă îmi permiteţi să vă prezint citatul acela. "Senatul american a votat în plen şi a adoptat o rezoluţie care recomanda Administraţiei americane să sprijine autodeterminarea poporului din Moldova şi Bucovina ocupate de sovietici şi să elaboreze o hotărâre în acest sens, de sprijinire a eforturilor viitoare ale Guvernului Moldovei de a negocia paşnic dacă doreşte reunificarea Moldovei şi nordului Bucovinei cu România, aşa cum se stabilise în Tratatul de pace de la Paris din 1920. Marea Britanie, condusă atunci de Margaret Thatcher, i-a adus la cunoştinţă lui Gorbaciov, preşedintele de atunci al Uniunii Sovietice, că modelul german de reunificare este aplicabil şi Moldovei, deoarece nici Ţările baltice, nici Republica Moldova nu au aparţinut niciodată spaţiului rusesc". Şi aici, concluzia: "Din păcate, preşedintele Iliescu nu a avut aceeaşi convingere, a ignorat şi a descurajat orice iniţiativă de apropiere a românilor dintre cele două maluri".

Ion Iliescu: De unde până unde această concluzie? E falsă. Noi, din contră, am încurajat relaţiile. Dar luaţi prima parte a acestei declaraţii. Deci, dreptul poporului din teritoriul respectiv de a-şi proclama independenţa. Asta au făcut. Au proclamat independenţa Republicii Moldova, fosta Republică Socialistă Moldovenească, care include şi Transnistria şi nimeni din partea Republicii Moldova nu s-a gândit la ideea desprinderii Transnistriei, ca să poată să se unească cu România, iar teritoriile de care vorbesc ei acolo, Bucovina şi sudul Basarabiei, sunt părţi ale Ucrainei, deci lucrurile erau mai complicate şi România nu avea cum să rezolve aceste probleme, să readucă o altă realitate în domeniul teritoriilor unui stat şi statelor nou independente.

Realizator: Şi dacă tot am vorbit despre ziua Basarabiei, aveţi vreun mesaj pentru românii de dincolo de Prut?

Ion Iliescu: Totdeauna am un mesaj frăţesc către fraţii noştri de dincolo de Prut. Am şi fost nu demult în Chişinău, am şi lansat o carte, întreţin relaţii foarte cordiale cu foarte mulţi lideri şi oameni de cultură din Republica Moldova. Cu prilejul acestei zile, vreau să transmit chiar un salut frăţesc şi încurajări pentru a dezvolta relaţia bilaterală pe un temei cât mai solid, iar perspectiva comună a noastră, a tuturor, este integrarea noastră în structurile europene, care să ducă, până la urmă şi la slăbirea frontierelor care separă statele, aşa cum se întâmplă în Comunitatea europeană, când frontierele nu mai au nicio semnificaţie. Se trece dintr-o ţară într-alta ca fiind pe teritoriul aceleiaşi ţări. Asta e perspectiva pe care trebuie să ştim să ne-o pregătim, de asemenea, şi în acest spaţiu european. 

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (27 martie ora 22:53) – "Agenda globală" – Realizator: Ianna Ioniţă – Reporter: Pavel Ionescu