Reacţiile chinezilor în faţa remarcelor rasiste şi xenofobe din jurnalele de călătorie ale lui Albert Einstein

Scrise între octombrie 1922 şi martie 1923, jurnalele povestesc despre experienţele lui Einstein din Asia şi Orientul Mijlociu. În acestea, omul de ştiinţă face numeroase generalizări precum că chinezii sunt nişte „oameni murdari, industriali şi obtuzi”.

Mai târziu însă Einstein devine un puternic susţinător al drepturilor civile în SUA şi spune despre rasism că este „o boală a popoarelor albe”.

Aceasta este pentru prima dată când jurnalele omului de ştiinţă sunt publicate ca volum independent în limba engleză. Intitulat „Zilele de călătorie ale lui Albert Einstein: Orientul Îndepărtat, Palestina şi Spania, 1922-1923”, volumul dezvăluie notele lui Einstein din drumul său din Spania către Sri Lanka, China şi Japonia.

Într-unul dintre pasaje, autorul descrie prima experienţă pe care a avut-o în portul Said din Egipt, acolo unde s-a confruntat cu „levantini de fiecare nuanţă…ca şi cum ar fi ieşit din Iad”, care veneau la bordul vasului pentru a-şi vinde bunurile.

Mai departe Einstein vorbeşte şi despre timpul petrecut în capitala din Sri Lanka, Colombo, despre al cărui popor a scris că „trăieşte în jeg şi mirosuri considerabile care vin din pământ, care „fac puţin şi au nevoie de puţin”.

Cele mai multe comentarii ale omului de şiinţă au fost îndreptate asupra poporului chinez, spunând despre copii că sunt „fără spirit şi obtuzi” şi că este „păcat dacă aceşti chinezi vor ajunge să depăşească numeric celelalte rase”.

În alte note Einstein spune despre China că este „o naţiune asemănătoare unei turme” şi sugerează că cei care trăiesc aici sunt mai mult nişte fiinţe automate decât oameni. De asemenea acesta a mai menţionat că „diferenţa este mică” între bărbaţi şi femei şi că masculii ar fi „incapabili să se apere” de „atracţia fatală” a femelelor.

Cunoscut atât pentru geniul său ştiinţific cât şi pentru poziţia sa pozitivă pentru drepturile omului, Albert Einstein a emigrat în SUA în 1933, după ridicarea la putere a lui Adolf Hitler şi a partidului nazist. Mai târziu, acesta a descris rasismul ca fiind o „boală a popoarelor albe” într-un discurs în 1946 de la Universitatea „Lincoln” din Pennsylvania”.

Reacţia chinezilor

Deşi o parte dintre internauţi au cerut un „boicot al lui Einstein” spunând că observaţiile sale „demonstrează că toţi oamenii, chiar şi Einstein au o latură proastă şi superficială”, cei mai mulţi chinezi i-au luat apărarea şi spun că China pe care omul de ştiinţă a văzut-o atunci nu seamănă deloc cu cea de azi, potrivit The Guardian.

„Einstein a venit în China la momentul nepotrivit”, subliniază un utilizator pe Weibo (n.red.: principala reţea socială din China), amintind că primii ani ai republicii chineze, înfiinţate în 1912, nu au fost prea blânzi. „Foametea, războiul şi sărăcia îi apăsau atunci pe chinezi. Cum ar fi putut poporul chinez de atunci să-i câştige respectul lui Einstein”, a adăugat acelaşi utilizator.

Alţii îi dau dreptate omului de ştiinţă şi spun că acesta nu a adus nicio insultă poporului. „Când văd fotografii din perioada respectivă, totul arată murdar. Einstein a ilustrat adevărata stare a acelei ere”, a scris un alt utilizator.

Vineri, ziarul controlat de stat – „Global Times” a publicat un editorial în care laudă atitudinea şi răspunsul chinezilor de pe Internet în faţa jurnalului, autorul întrebându-se „ce ar scrie oare Einstein acum dacă ar vedea deschiderea la minte pe care majoritatea chinezilor o afişează în privinţa jurnalului său privat?”.

Sursa: Adevarul.ro