Recensământul 2004 sub semnul întrebării
Astfel încât rezultatele recensământului din anul curent se lasă așteptate, ne vom baza pe cel cu o vechime de zece ani. Potrivit recensământului din 2004, primul care a furnizat informaţii privind distribuţia populaţiei după religie, din numărul total al populaţiei ţării, 93,3% s-au declarat de religie ortodoxă. De confesiune baptistă sunt un procent din cetățeni, 0,4 la sută erau penticostali, 0,3% – creştinii de rit vechi şi 0,15% – creştini după Evanghelie. De altfel, 1,4 la sută dintre respondenți s-au declarat atei și fără religie. Mai mult, numai în 2012, se numărau aproape 370 de organizații obștești și comunități religioase care propagă diferite confesiuni și au o activitate filantropică.
Totuși, conform raportului „Studiul dreptului la libertatea gândirii, conştiinţei şi a religiei în Republica Moldova”, elaborat de Centrul de Informare în domeniul Drepturilor Omului (CIDO), cifrele oferite de Biroul Național de Statistică, în urma recensământului, nu corespund pe deplin cu datele obţinute în urma studiului. „În urma interviurilor realizate cu liderii grupurilor religioase prezente în Moldova, reiese că numărul total al credincioşilor non-ortodocşi este aproximativ 150 mii, ceea ce constituie cel puţin 5% din populaţia prezentă în țară. Cele mai numeroase culte non-ortodoxe, care sunt Biserica Catolică, Penticostalii, Adventiştii de Ziua a Şaptea, Martorii lui Iehova, Evangheliştii şi Baptiştii, şi Iudeii numără fiecare aproximativ 15-30 mii de adepţi. Din nou, aceste cifre nu se potrivesc cu datele recensământului din 2004 referitor la numărul lor înregistrat în Republica Moldova”, se evidențiază în raport.
Mitropolia Moldovei și transparența
Deși, avem o societate preponderent creștin-ortodoxă, activitatea socială a Mitropoliei Chișinăului și întregii Moldove este greu de depistat, aceasta din urmă făcând publice doar numele instituțiilor social-filantropice, de pe lângă mitropolie. Printre acestea sunt Centrul social „Agapis”, Centrul de caritate și terapie duhovnicească „Caterd”, Orfelinatul de copii „Preafericitul Iosif”, patronat de Mănăstirea „Hâncu”, organizația obștească „Izvorul Tămăduirii”, Fundația „Sf. Ioan Teologul” și centrele surorilor de caritate, patronate de Mănăstirea și Biserica „Sf. Mare Mucenic Gheorghe“ . Rapoartele activității acestora lipsesc. Totuși, din știrile ce țin de activitatea Mitropoliei Moldovei și reprezentanților acesteia pot fi observate vizitele și întâlnirile frecvente ale Î.P.S. Vladimir cu omologii săi din alte țări sau organizarea diferitelor slujbe religioase.
Deși informația nu este făcută public sau promovată în R. Moldova sunt și preoți foarte activi din punct de vedere social. Un bun exemplu este Pavel Borșevschi, parohul Bisericii „Sf. Dumitru”, din Chișinău. Aici activează și Centrul social „Agapis”. Activitatea socială a început cu o școală duminicală deschisă după căderea URSS, unde primii profesori munceau gratis. Biserica hrănea bătrânii de la azilul din Chișinău, iar din 2004 până în prezent, o dată în săptămână, îi asigură pe pacienții Spitalului de Psihiatrie din capitală cu mâncare.
Mitropolia Basarabiei activă și deschisă
În același timp, o altă reprezentantă a religiei creștin-ortodoxe este Mitropolia Basarabiei. „Diaconia”, structura socială a mitropoliei, care activează pe întreg teritoriul Republicii Moldova din anul 2001, oferă rapoartele de activitate pe ultimii trei ani. Conform acestora, doar în 2013, de proiectele caritabile au beneficiat 236 copii, 147 bătrâni, 31 de mame cu copii, 172 familii și 34 de persoane dependente de droguri. Mai mult, în cadrul unui proiect organizat de „Diaconia”, 2994 de tineri din 15 instituții de învățământ au participat la lecții de informare. Au fost deschise o cantină socială mobilă și depozit de bunuri și au fost oferite 8854 de prânzuri calde beneficiarilor cantinelor sociale din Chișinău și s. Roșu, Cahul. Au fost distribuite pachete alimentare persoanelor afectate de inundații din satul Opaci, Căușeni.
Pește sau undiță?
Comparativ cu mitropoliile creștin-ortodoxe majoritatea dintre celelalte confesiuni se conduc după proverbul „Dă-i omului un peşte şi-l vei hrăni o zi, dă-i o undiţă şi-l hrăneşti toată viaţa”. Or, reprezentanțele acestora se bazează mai mult pe integrarea în societate a minorităților sau a familiilor vulnerabile.
Drept exemplu urmează Misiunea Religioasă Catolică Caritas Moldova, ca departament social al Bisericii Romano-catolice din Moldova. În decursul anului precedent, aceasta a îmbunătățit condițiile de studii în cadrul Școlii profesionale din Ștefan Vodă. A renovat spitalul de Ftiziopneumonologie din Bălți și a implicat 20 de copii într-o tabără interculturală pe malul Mării Negre. A distribuit 20 de tone de haine, 20 de tone de lapte praf și cașcaval, precum și echipament, mobilier pentru școli și spitale. Mai mult, 47 la sută dintre activitățile acestei asociații sunt concentrate pe dezvoltare comunitară, iar 28%, pe educație, prevenire și tineret.
O altă organizație, „Concordia”, adusă în Moldova de un preot iezuit, a săpat, în 2013, fântâni arteziene pe teritoriile centrelor sociale din Dubăsarii Vechi, Lăpușna, Văleni și Pleșeni pentru a le asigura cu apă potabilă și a construit șase sere pe teritoriul altora pentru a produce legume ecologice. A asigurat zece școli din satele țării cu calculatoare. De altfel, în 2013, 35 de tineri care locuiesc în centrele sociale au fost angajați să lucreze pe timp de vară, unde au căpătat experiență de muncă. Mai mult, circa 400 de angajate și angajați băștinași ai satelor unde sunt situate centrele sociale lucrează în cadrul organizației.
Comunitatea evreiască alimentează prejudecățile
În același timp, comunitatea evreiască se evidențiază printr-o activitate socială concentrată strict pe evreii din țară. În fiecare an, aceștia contribuie financiar la organizarea Zilei cunoașterii din cadrul Liceului evreiesc, iar elevii școlii nr. 68 și grădiniței nr. 3 primesc cadouri pentru vacanță după calendarul evreiesc. De altfel, comunitatea a finanțat reparațiile din incinta grădiniței evreiești și finanțează anual organizațiile tinerești evreiești, precum „Purimșili”, „Ghileliada”, „Mister Macovei” ș.a.
