Tabloul economiei Republicii Moldova

Potrivit Biroului Naţional de Statistică, în anul 2016, produsul intern brut (PIB) a însumat 134 miliarde de lei, în creștere cu 4,1 la sută, faţă de anul 2015. Agricultura, silvicultura și pescuitul au avut o pondere de doar 12,2 la formarea PIB-ului. Comerțul a constituit 14,3 din PIB; industria – 12,2 la sută; transport și depozitare 5,1 la sută.

Construcțiile au o pondere la formarea PIB-ului de 3,3 la sută. Administrația publică și apărare, asigurările sociale obligatorii, învățământul, sănătatea și asistența socială au o pondere de 13,7% la formarea PIB-ului, dar și în alte domenii care depășesc 10 la sută.

Chiar dacă R. Moldova ar avea un potențial agricol impunător, ea nu mai generează cei mai mulți bani la PIB. Prin urmare, nu ne mai putem numi țară agricolă, atât timp cât cei mai mulți bani vin din comerț și servicii, și nu din agricultură.

Pentru comparație, în anul 1990, înainte de obținerea independenței, ponderea agriculturii la formarea PIB-ului Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești a fost de 36 la sută și 27 la sută din PIB-ul URSS. Cifrele sunt prezentate de parlamentarul socialist Bogdan Țîrdea, într-un articol din ziarul „Argumentî i faktî”. Mai mult, deputatul susține că ponderea industriei în RSS Moldovenească era de 37 la sută și în URSS de 48 la sută. Moldova, în acea vreme se clasa pe primul loc în URSS la colectarea strugurilor.

Moldovenii nu mai vor să facă agricultură

R. Moldova demult nu mai este o țară agrară. În perioada sovietică erau repartizate rolurile pentru fiecare țară membră și nouă ne-a revenit rolul agriculturii Uniunii Sovietice. Acum, mai în glumă, mai în serios, ne asemănăm cu Statele Unite ale Americii – comerțul și serviciile contribuie la formarea PIB-ului, pentru că ei sunt foarte dezvoltați în domeniu, dar la noi din cauză că alte ramuri nu sunt dezvoltate. Aceasta este părerea expertului economic Veaceslav Ioniță de la IDIS „Viitorul”. „Cu certitudine, în URSS, ponderea agriculturii în PIB era cu mult mai mare – estimativ, de trei ori și jumătate mai mult”, menționează economistul.

Aruncăm tone de ceapă la gunoi și mâncăm roșii importate din Turcia

În martie, anul acesta, un producător autohton din Telenești a aruncat tone de ceapă la gunoi. A pierdut milioane de lei. De vină ar fi producătorii pentru că trebuia să studieze piața înainte de a însămânța pământul.

Ciudățenii se întâmplă și cu roșiile din comerț. Piețele R. Moldova sunt sufocate, de exemplu, de roșii din Turcia, care au un preț accesibil, în comparație cu roșiile producătorilor autohtoni care au un preț mai piperat. Respectiv, oamenii preferă legumele cu un preț după buzunarul lor, iar producătorii autohtoni se descurcă cum pot.

Fenomenul respectiv are și o explicație: „Agricultura noastră este primitivă”, după cum a spus expertul economic la IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță.

„Productivitatea la majoritatea produselor, pe hectar, este de 3-4 ori mai mică decât în Europa. Prețurile la produsele agricole sunt foarte ridicare din cauza ineficienței în agricultură. Agricultura este primitivă, tehnologia și investițiile reduse, ceea ce duce la costuri mari și la faptul că producția noastră nu este competitivă. A doua problemă este legată de lipsa logisticii. Rețelele mari de magazine preferă să importe mărarul, decât să-l cumpere din Moldova, pentru că noi nu putem asigura livrările constante anul împrejur”.

Specialistul în economie consideră că noi abia învățăm să producem ceva, într-un mod primitiv, și încă nu am învățat să stocăm, să procesăm legumele și fructele. „Suntem ca cei din Africa – o bătut vântul, o căzut cocosul; nu a bătut vântul, nu a căzut cocosul”.

În așa-zisa țară agrară, angajații din sfera agriculturii sunt cei mai prost salarizați

Biroul Național de Statistică informează că, în 2017, câștigul salarial mediu a fost de 5 218,9 lei. Cea mai mică remunerare s-a atestat în domeniul agriculturii, silviculturii și pescuitului – 3 265,6 lei. Cel mai mare salariu este în domeniul informații și comunicații – 11 567,4 de lei.

Cu toate că principala ocupație a locuitorilor din zona rurală este agricultura, doar 33,7 la sută din populația ocupată, lucrează în domeniul respectiv.

În România, 28, 3 la sută din populația ocupată lucrează în agricultură, în timp ce în medie pe Europa este de 5 la sută. Cei mai mulți oameni care lucrează în agricultură din zona Europei este Albania – 41,8 la sută. Datele au fost preluate de la „Central Intelligence Agency” (CIA), Statele Unite ale Americii.

În 2016, cel mai mult s-au exportat produse vegetale în valoare de 530 milioane de dolari. Importul de produse agricole a constituit 172 milioane de dolari.