La 27 martie 1918, Sfatul Țării a semnat actul Unirii Basarabiei cu România. La școală, când vorbeam despre premisele Unirii, acordam o mare atenție celor de ordin cultural: predarea limbii române în școli, existența presei de limba română, care oferea acces poporului la literatura română, promovarea cântecelor populare. În martie 2015, basarabenii din toată România au comemorat evenimentul de acum 97 de ani prin acțiuni similare, dar adaptate la contextul actual.

De unde venim

Acum 15 ani, studenții basarabeni din Timișoara au organizat un festival prin care să comemoreze Unirea. Colaborarea dintre ei a dus la formarea Organizației Studenților Basarabeni, apoi și alți tineri din țară au început să țină festivaluri prin care să promoveze românismul din Basarabia. „Festivalul Zilele Basarabiei îmi oferă an de an posibilitatea să le amintesc oamenilor cine suntem și de unde venim, să răscolesc istoria și să o spun așa cum a fost. E extraordinar să vezi cum se adună o mulțime de oameni frumoși și cântă ,,Răsai”, de Doina și Ion Aldea Teoderovici, cum merg pe ploaie și pe vânt să aducă un „Omagiu Artizanilor Unirii la Cernica”, remarcă Letisia Cioaric, vicepreședinte pe liceeni, în cadrul OSB București.

Zilele Basarabiei manifestă dorința studenților basarabeni de a reface România Mare. „Suntem despărțiți de frații noștri printr-o greșeală istorică, eu sper că într-o bună zi basarabenii se vor trezi și vor cere Unirea”, spune Dumitru Sârbu, membru OSB București. Dar atâta timp cât situația politică este neclară, iar despre Unire e vorba doar în declarații electorale, tinerii preiau inițiativa și realizează Unirea la nivel cultural.

Finanțarea Unirii

Despre amploarea pe care o capătă Zilele Basarabiei vorbește faptul că Nicolae Robu, primarul Timișoarei, a asistat la întregul eveniment de deschidere a festivalului. Primăriile și Consiliile Județene susțin aceste manifestații, inclusiv financiar. Și totuși, voluntarii beneficiază și de ajutorul unor sponsori din domeniul privat, cu sprijinul financiar al cărora pot invita artiști basarabeni populari și de peste hotare. Pe lângă contribuții bănești, e important și sprijinul non-financiar al Universităților, care le pun la dispoziție spații pentru dezbateri și workshopuri și le promovează evenimentele. Elena Grușcă, președintele OSB Timișoara, menționează că găsirea sponsorilor a fost cea mai dificilă parte a procesului de organizare, pe când Doina Stina, coordonator Imagine și PR al Grupului de Inițiativă Basarabeană (GIB) Cluj, spune că nu a fost dificil să găsească finanțare, întrucât GIB colaborează cu organizații, companii, agenți economici care i-au sprijinit și de această dată.

Implicarea, mai importantă decât finanțarea

Dincolo de finanțări, festivalul nu ar fi posibil fără voluntari, care își dedică o bună parte din timp și energie pentru organizarea și promovarea evenimentelor, iar rezultatul final, impactul acțiunilor asupra tinerilor șterge orice urmă de oboseală. Dovadă că eforturile organizatorilor nu au fost în zadar este și numărul de spectatori veniți la concerte: 500 la Alternosfera în Timișoara și 2500 la Zdob și Zdub, Cuibul, Alternosfera la București. La Cluj, concursul Miss Basarabia a fost foarte popular printre studenți, Carla’s Dreams fiind invitații speciali ai serii.
Deși nu în toate orașele invitații au fost nume la fel de răsunătoare, voluntarii adaptându-se la posibilitățile financiare, asta nu i-a împiedicat să organizeze alte evenimente, succesul cărora a depins de implicarea participanților. Asociația Studenților Basarabeni din Petroșani a invitat tinerii să se prindă într-o horă a unirii, să viziteze expoziții de artă, să socializeze la o seară de film și să se distreze la o petrecere karaoke.
Pe lângă distracție, studenții din mai multe orășele s-au lăsat antrenați în activități sportive și intelectuale. Concursul „Ce? Unde? Când?” i-a dezmorțit pe cei care, cu o seară înainte, se încingeau într-o horă rock. În mai multe orașe s-au organizat mini-campionate de fotbal, volei și tenis de masă. Cei mai originali au fost constănțenii, care s-au distrat la paintball.

Artă românească în Moldova

Zilele Basarabiei au fost un prilej de promovare a vieții culturale din Republica Moldova. În mai multe orașe au avut loc proiecții de filme: documentarele Leontinei Vatamanu, „Sarma(na) de peste Prut” la Cluj și „Te iubesc, Ion și Doina” la București, „Culorile” Vioricăi Meșină la Timișoara. Spectacolul „Cameristele” regizat de Timofei Munteanu s-a rejucat la Cluj în cadrul festivalului, iar timișorenii au invitat un spectacol de-al Teatrului „Vasile Alecsandri” din Bălți, „Dragă doamnă profesoară…”, în regia lui Nelly Cozaru. „A fost superb, un eveniment care a reușit să aducă o părticică din Moldova noastră la Timișoara”, spune Ecaterina Trohin, încântată de spectacol.

Moni Stănilă și Alexandru Vakulovski sunt cei care deja a doua oară promovează poezia contemporană din Basarabia la Timișoara, în cadrul festivalului. La propunerea lor, Ion Buzu și-a prezentat volumul „3 ml de Konfidor”, cu care a debutat în 2014, iar Victor Țvetov și-a lansat cartea „În lipsa unor lucruri importante”. Bucureștenii au provocat o dezbatere istorico-politică în jurul cărții „Dușmanul de clasă. Represiuni politice, violență și rezistență în R(A)SS Moldovenească, 1924-1956" de Igor Cașu.

Politică prin artă apolitică

Tinerii de la București au acordat mai multă atenție conotațiilor politice ale Festivalului. OSB București a organizat la Palatul Parlamentului o conferință intitulată „Efectele Acordului de Asociere cu UE pentru Republica Moldova”, la care au participat personalități din mediul academic, politic și cultural, bloggeri, mass-media și tineri de pe ambele maluri ale Prutului.

Deși implicarea politică a noii generații e esențială în integrarea europeană a Republicii Moldova, acesta fiind traseul pe care tinerii speră că țara noastră îl va urma, tinerii nu pot încă să influențeze direct deciziile politice. Ce pot ei să facă este să demonstreze, prin acțiuni culturale, că specificul basarabean e o parte componentă a culturii românești.

Ghilimică: Atâta timp cât situația politică este neclară, iar despre Unire e vorba doar în declarații electorale, tinerii preiau inițiativa și realizează Unirea la nivel cultural.

Natalia Graur, Sandu Macrinici